Nașterea prematură

Ce este nașterea prematură

Nașterea prematură, cunoscută și sub denumirea de naștere înainte de termen, are loc atunci când travaliul se declanșează mai devreme de săptămâna 37 de sarcină, înainte ca fătul să fie complet dezvoltat. Ultimele săptămâni de sarcină sunt esențiale pentru dezvoltarea completă a organelor vitale, cum ar fi plămânii și creierul, dar și pentru atingerea unei greutăți normale.

• 
  Alege un pachet de naștere SANADOR, pentru servicii prenatale și postnatale de calitate! Programează-te!

Deoarece copiii care vin pe lume înainte de termen nu sunt dezvoltați complet, aceștia nu sunt pregătiți pentru supraviețuirea în mediul extern, iar adaptarea este dificilă și este necesară o îngrijire specială a nou-născutului prematur.

Cauzele nașterii înainte de termen și factorii de risc

Nașterea înainte de termen poate avea loc din multiple cauze. Ruptura prematură a membranelor și travaliul se pot declanșa spontan, uneori fără o cauză aparentă, alteori fiind favorizate de anumite afecțiuni.

Următorii factori s-au asociat cu risc de naștere prematură:

• Malnutriție înainte și în timpul sarcinii;
• Disgravidie emetizantă;
• Subponderabilitate (deficit de greutate corporală) sau obezitate (exces ponderal) înainte de sarcină;
• Sarcina multiplă (cu gemeni sau tripleți) sau istoric de sarcină multiplă;
• Fumatul în sarcină;
• Boala Graves;
• Istoric de avort spontan sau la cerere (avort medicamentos sau chiuretaj);
• Sinechie uterină,
• Consumul de alcool sau droguri recreaționale în timpul sarcinii;
• Anumite boli infecțioase, cum ar fi vaginoză bacteriană, infecțiile urinare sau ale membranelor și lichidului amniotic;
• Istoric de nașteri premature;
• Incompatibilitate de Rh,
• Interval prea scurt între sarcini (mai puțin de 18 luni);
• Anomalii ale uterului - uter dublu, uter unicorn;
• Insuficiență cervicală – col uterin slăbit, care se dilată precoce;
• Boli hepatice în sarcină,
• Preeclampsia;
• Prezența malformațiilor congenitale ale fătului, cum ar fi cele cardiace;
• Sarcina obținută prin fertilizare in vitro;
• Dezlipirea de placentă, decolarea de placentă normal inserată (DPPNI) sau abruptio placentae;
• Diabet în sarcină,
• Ruptură prematură de membrane;
• Restricție de creștere intrauterină;
• Oligoamnios,
• Boală renală în sarcină,
• Vârsta mamei sub 17 ani sau peste 35 de ani;
• Traumatismele (cum ar fi accidentările);
• Patologii cronice ale mamei, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul zaharat;
• Afecțiuni stomatologice în sarcină care sunt neglijate sau nu sunt tratate corect
• Evenimentele traumatizante sau stresante în timpul sarcinii (cum ar fi decesul unei persoane dragi sau violența domestică).

În anumite cazuri, nașterea înainte de termen poate fi indusă din motive medicale. Atunci când mama prezintă complicații care pun în pericol sănătatea copilului, cum ar fi preeclampsia, este luată în considerare nașterea prematură planificată.

• 
  Alege Maternitatea SANADOR, pentru o naștere în siguranță! Programează-te!

Grade de prematuritate

În funcție de săptămâna de sarcină în care are loc nașterea, prematuritatea este clasificată în următoarele grade:

• Prematuritate tardivă: săptămânile 34-36;
• Prematuritate moderată: săptămânile 32-34;
• Prematuritate severă: săptămânile 28-32;
• Prematuritate extremă: înainte de săptămâna 28.

De asemenea, severitatea prematurității poate fi evaluată și în funcție de greutatea la naștere, care este mai mică decât în cazul copiilor născuți la termen. Greutatea mică la naștere este clasificată astfel:

• Greutate mică la naștere (LBW – low birthweight): între 1.500 și 2.500 g;
• Greutate foarte mică la naștere (VLBW – very low birthweight): între 1.000 și 1.499 g;
• Greutate extrem de mică la naștere (ELBW – extremely low birthweight): sub 1.000 g.

Ce probleme de sănătate pot avea copiii născuți prematuri

Nu toți copiii prematuri dezvoltă complicații, însă cu cât aceștia se nasc mai devreme, cu atât riscul de complicații este mai mare. De asemenea, greutatea la naștere influențează acest risc. Astfel, o naștere la 34 de săptămâni, care se asociază cu o greutate medie de 2.500 g, este mai puțin riscantă decât o naștere la 26 de săptămâni, care se asociază cu o greutate sub 1.000 g.

Nou-născuții prematuri pot dezvolta complicații atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Aproape toți copiii născuți înainte de săptămâna 28 de sarcină prezintă complicații pe termen scurt, iar cele pe termen lung sunt prezente la aproximativ 20% dintre aceștia. În cazul nașterilor după săptămâna 32 de sarcină, riscul de a dezvolta afecțiuni pe termen lung este sub 10%.

Complicații pe termen scurt

Principalele probleme de sănătate pe care le poate dezvolta un copil prematur imediat după naștere sunt:

• Tulburări respiratorii: Deoarece plămânii sunt insuficient dezvoltați, copii prematuri nu pot respira normal. Aceștia pot prezenta sindromul de detresă respiratorie la nou-născut (insuficiență respiratorie severă), pneumonie congenitală sau displazie bronhopulmonară, fiind necesară administrarea de oxigen timp de câteva săptămâni sau luni;
• Afecțiuni cardiace: Nou-născutul poate avea hipotensiune arterială (tensiune arterială scăzută) și malformații la nivelul inimii, cum ar fi persistență de canal arterial (deschidere anormală între aortă și artera pulmonară). În lipsa tratamentului, copilul poate dezvolta insuficiență cardiacă;
• Afecțiuni cerebrale: Pot apărea hemoragii la nivelul creierului. Acestea pot fi ușoare sau pot cauza leziuni cerebrale permanente;
• Tulburări digestive: Din cauza dezvoltării insuficiente a sistemului digestiv, copilul poate dezvolta enterocolita necrozantă (distrugerea celulelor din interiorul intestinului);
• Tulburări metabolice: Copiii prematuri pot prezenta hipoglicemie, deoarece au rezerve scăzute de glucoză și prezintă dificultăți de metabolizare a depozitelor glucidice;
• Deficiențe imunitare: Sistemul imunitar nu este fortificat, astfel încât există un risc ridicat de infecții și septicemie neonatală (infecție severă, răspândită în întregul organism);
• Tulburări de reglare a temperaturii corporale: Prematurii pot experimenta o scădere semnificativă a temperaturii corpului, până la hipotermie;
• Tulburări de neurodezvoltare: ADHD;
• Tulburări hematologice: Copiii prematuri pot prezenta anemie (deficit de celule roșii în sânge) și pot dezvolta icter (îngălbenirea ochilor și pielii).

• 
  Sarcina trebuie monitorizată cu regularitate. Vino la SANADOR!

Complicații pe termen lung

Pe termen lung, un copil născut prematur poate dezvolta:

• Probleme neurologice: Aceștia pot suferi de paralizie cerebrală, din cauza infecțiilor sau leziunilor cerebrale. De asemenea, pot prezenta deficiențe intelectuale, cum ar fi probleme de învățare, dar și întârzieri de dezvoltare, tulburări de comportament și de sănătate mintală. Riscul de afectare neurologică este mare în cazul copiilor născuți înainte de săptămâna 25 de sarcină.
• Tulburări de auz și de vedere: Copiii prematuri pot dezvolta retinopatie, care poate evolua către dezlipire de retină, cu risc de orbire în absența tratamentului. De asemenea, aceștia pot suferi de deficiențe de auz.
• Alte afecțiuni și tulburări: Nou-născuții prematuri pot dezvolta, de asemenea, dificultăți de hrănire, astm bronșic, probleme dentare și sindromul de moarte subită a sugarului.

Bebelușii născuți mai devreme de săptămâna 23 de sarcină nu pot supraviețui în afara mediului intrauterin.

Ce se întâmplă cu copiii prematuri?

După naștere, copiii prematuri trebuie îngrijiți într-o secția de terapie intensivă neonatală, un compartiment din spital special destinat tratamentului nou-născuților aflați în stare critică. Aceștia sunt ținuți în incubatoare speciale, pentru a menține o temperatură corporală optimă. De asemenea, funcțiile vitale (cum ar fi ritmul cardiac și saturația de oxigen) sunt monitorizate continuu, cu ajutorul echipamentelor medicale.

Deoarece copiii născuți prematur nu pot fi alăptați, ei sunt hrăniți cu soluții speciale, fie parenteral (intravenos), fie enteral (printr-un tub inserat în nas sau în cavitatea bucală, până în stomac). De asemenea, dacă aceștia nu pot respira, li se administrează oxigen suplimentar, prin ventilare mecanică sau prin alte metode de oxigenoterapie.

Copiii născuți prematur pot necesita spitalizare timp de câteva săptămâni sau luni, în scopul asigurării unor condiții optime de creștere și dezvoltare a organelor vitale, până când vor putea supraviețui fără îngrijiri medicale.

Îngrijirea nou-născuților prematuri la Spitalul Clinic SANADOR

Maternitatea SANADOR, parte a Spitalului Clinic SANADOR, cel mai mare spital privat multidisciplinar,  pune la dispoziția pacientelor servicii medicale moderne de neonatologie, oferite de o echipă specializată și experimentată. Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic SANADOR include mai multe secții specializate: terapie intensivă neonatală aseptică, terapie intensivă neonatală septică (izolare), secție de nou-născuți prematuri și secție de nou-născuți la termen. Echipa medicală este formată din medici primari neonatologi cu experiență îndelungată în terapie intensivă neonatală, care asigură linii de gardă permanente.

Secția de Terapie Intensivă Neonatală de la Spitalul Clinic SANADOR este dotată cu echipamente medicale de ultimă generație, care permit îngrijirea atentă a nou-născuților prematuri aflați în stare critică. Printre echipamentele de ultimă generație se numără incubatoare, ventilatoare pentru toate tipurile de ventilație, aparate de monitorizare și mese de resuscitare.

Toți nou-născuții prematuri care au nevoie de terapie intensivă sunt monitorizați nonstop, în cele mai bune condiții de siguranță. În plus, ei beneficiază de consulturi interdisciplinare, asigurate de medici specializați în ecografie cardiacă, transfontanelară sau ecografie abdominală, ORL, ortopedie pediatrică, neurologie pediatrică, recuperare medicală și kinetoterapie, oftalmologie.

• 
  Alege nașterea la un spital privat multidisciplinar! Programează-te la SANADOR!

Cum se poate preveni nașterea înainte de termen?

În cazul în care există risc de naștere prematură, medicul poate recomanda un supliment cu progesteron, care poate întârzia instalarea travaliului. De asemenea, pacientele care au istoric de naștere prematură sau o anomalie la nivelul colului uterin, o procedură chirurgicală care poate fi realizată preventiv este cerclajul cervical. Acesta presupune suturarea cervixului. Sutura este îndepărtată înainte de naștere.

Alte metode de prevenție a nașterii premature includ:

• Evitarea consumul de tutun sub orice formă, a alcoolului și drogurilor recreaționale;
• Urmarea unei diete echilibrate și nutritive, conform recomandărilor unui medic nutriționist;
• Evitarea stresului;
• Respectarea consultațiilor prenatale de obstetrică-ginecologie;
• Supravegherea sarcinii prin consultații frecvente, mai ales dacă apar contracții false sau alte semnale de alarmă;
• Administrarea unor suplimentele prenatale recomandate de medic, cum ar fi cele cu acid folic și calciu;
• Respectarea tratamentului recomandat de medic împotriva eventualelor infecții depistate.

Dacă travaliul prematur s-a declanșat, medicul poate administra în spital un tratament medicamentos, pentru a încerca să oprească travaliul. De asemenea, în situația în care acesta nu poate fi stopat, injecțiile cu steroizi pot ajuta la pregătirea plămânilor fătului și la facilitarea respirației după naștere.

Prin urmare, nașterea prematură se asociază cu o serie de complicații care pun în pericol viața bebelușului, precum și sănătatea acestuia pe termen lung. Astfel, îngrijirile intraspitalicești sunt esențiale pentru a reduce riscurile.

• 
  Maternitatea SANADOR, nou-născuții care vin pe lume prematur primesc cele mai bune îngriji medicale în Secția de Terapie Intensivă Neonatală.

Programează-te!