Mastoza fibrochistică - tulburarea dezvoltării glandei mamare

Ți s-a stabilit diagnosticul de mastoză fibrochistică? Acest diagnostic este o tulburare în dezvoltarea glandei mamare, cu tendința la congestie, secreție cu sau fără înmulțire celulară imatură. Multiplicarea celulară poate semnala risc de cancer mamar.

Mastoza fibrochistică este o afecțiune frecventă (afectează femeile între 35 și 50 de ani). Este o afecțiune cu evoluție îndelungată, care vizează ambii sâni și își accentuează simptomele înaintea menstrei.

Mastoza este cauzată de un răspuns anormal al glandei mamare la stimulul estrogenic (foliculinic), fie din cauza unui dezechilibru hormonal (în adolescență, în preajma menopauzei, la femei cu anexite, boli tiroidiene sau suprarenaliene, postmedicamentos - mai ales în cazul folosirii unora dintre pilulele anticoncepționale, în cazul stimulării ovariene sau tratamentului pregătitor al fertilizării în vitro), fie datorită existenței mai multor receptori estrogenici în celulele glandei mamare (constituțional, ereditar). Mai multe cauze se pot asocia!

Diagnosticul poate fi sugerat de elemente clinice, dar trebuie fundamentate ecografic și/sau prin punctie cu recoltare pentru citologie sau biopsie (examen histopatologic pentru stabilirea diagnosticului de certitudine).

Cititi si despre ACADEMIA DE SENOLOGIE SANADOR

Printre factorii agravanti ai fibromastozei se numără: stresul, obezitatea, alimentația alcătuită predominant din carne, sau de tip ,,fast food", excesul de grăsimi animale cu excepția celor din pește, consumul regulat de alcool, excesul de cafea, ceai negru, cacao, ciocolată, microclimatul litoral (fără legătură cu expunerea prelungită la soare!), tratamentele hormonale cu rol de stimulare sau substituire, unele tulburări endocrine (boli tiroidiene, ovariene, diabet), boli de colagen. Benefice sunt sarcina și lactația, activitatea fizică, cruciferele (broccoli, conopida, varza albă sau roșie, varză de Bruxelles, gulii, napi), alimentația bogată in fructe și legume, regimul de viață ordonat.

În afara simptomatologiei (noduli dureroși, eventual scurgeri de secreție mamelonară), nu există pentru majoritatea cazurilor riscuri suplimentare. Chisturile mai mari se pot infecta (dureri continue, eventual pulsatile, înroșirea și indurarea unei porțiuni a sânului, ganglioni sensibili axilari, eventual stare febrilă). Mai rar, mastoza se poate însoți și de înmulțire celulară epitelială semnificativă și/sau anormală (hiperplazie celulară), ceea ce crește riscul apariției unui cancer de sân.

Ecografia (și uneori un RMN mamar, dar nu și mamografia) poate semnala existența proliferării epiteliale, dar doar biopsia de sân poate preciza tipul acesteia.

Formele ușoare nu necesită nici măcar tratament medicamentos, ci doar urmărire. Pe aceasta o puteți face și singură (palpati-va sănii după fiecare menstra: normal nu ar trebui să se simtă noduli în ei în acest moment). Este recomandată examinarea sânilor ecografic la fiecare 12 luni după vârsta de 35 de ani, pentru monitorizare și prevenție.

Tratamentul medicamentos obișnuit este complex și trebuie efectuat minim 6 luni, preferabil concomitent cu eliminarea - pe cât posibil - a factorilor agravanți, purtarea unei bustiere și tratarea afecțiunilor considerate cauzale de către medicul curant.

Tratamentul nu are efecte adverse importante și nu împiedică apariția unei sarcini (caz în care este recomandată întreruperea sa). Chisturile voluminoase pot fi puncționate și evacuate, obținând, pe lângă informații asupra conținutului (ce poate fi evaluat citologic), și un răspuns ulterior mai bun la tratamentul medicamentos.

Informațiile au fost oferite de dr. Ștefan Voiculescu, Doctor în Științe Medicale, Medic Primar Chirurgie Generală