Diagnosticul de spasm al esofagului
Stabilirea diagnosticului de spasm esofagian implică o evaluare amănunțită, pentru a diferenția afecțiunea de altele cu simptome similare, cum ar fi bolile cardiace, boala de reflux gastroesofagian sau anomaliile structurale ale esofagului.
Se începe cu anamneza pacientului și un examen fizic. Dacă durerea toracică este principala problemă, testele inițiale se concentrează adesea pe excluderea problemelor cardiace. Medicul va indica o electrocardiogramă (EKG) și posibil alte investigații pentru a exclude angina pectorală sau alte afecțiuni ale inimii.
Odată ce boala cardiacă este exclusă, accentul se pune pe identificarea cauzelor gastrointestinale. Testele efectuate în mod obișnuit includ o endoscopie digestivă superioară, în care un tub flexibil cu o cameră examinează esofagul și stomacul pentru a detecta anomalii structurale sau inflamații. Acest test poate preleva și biopsii, pentru a verifica dacă există alte boli esofagiene.
Esofagrama presupune ingerarea unei soluții de bariu care traversează esofagul, permițând captarea de imagini ale tractului digestiv superior cu ajutorul razelor X. Imaginile ajută la evaluarea mișcării alimentelor sau a lichidelor prin esofag și la excluderea situației de stenoză esofagiană sau a altor obstrucții.
La SANADOR, pacienții beneficiază de manometrie esofagiană efectuată în cele mai bune condiții.
Pentru diagnosticarea specifică a spasmelor esofagiene, mai ales spasmul esofagian difuz, manometria esofagiană este considerată standardul de aur. Acest test utilizează un cateter sensibil la variațiile de presiune, care este introdus în esofag pentru a măsura contracția esofagului în timpul deglutiției. Anomaliile, cum ar fi contracțiile simultane sau prea puternice, sunt indicatori puternici pentru spasmul esofagian. O sondă luminală de imagistică funcțională (FLIP) poate fi utilizată pentru a evalua modul în care pereții esofagieni răspund la schimbările de presiune, oferind informații suplimentare privind motilitatea esofagului.
În cazul simptomelor persistente, medicii exclud adesea afecțiunile care coexistă frecvent cu spasmul esofagului, cum ar fi boala de reflux gastroesofagian, stricturile esofagiene sau hernia hiatală.