Infecția bacteriană

Ce este o infecție bacteriană

• 
  Infecțiile bacteriene necesită tratament medical. Vino la SANADOR!

Infecțiile bacteriene sunt boli cauzate de bacterii sau toxinele produse de acestea. Bacteriile, denumite și microbi sau germeni, sunt microorganisme care se găsesc atât în mediu (pe diferite suprafețe), cât și în interiorul corpului, inclusiv de piele. O parte dintre bacterii sunt benefice organismului și sunt denumite bacterii comensale (de exemplu, cele care participă la digestia alimentelor și fac parte din flora intestinală), dar există și bacterii patogene, dăunătoare care pot afecta gâtul, plămânii, tractul urogenital etc. Anumite infecții bacteriene severe pot evolua către o encefalopatie cu afectare neurologică semnificativă.

Diferențele dintre infecțiile bacteriene și infecțiile virale

Virusurile, similar bacteriilor, sunt structuri microscopice care produc diferite afecțiuni, dar, spre deosebire de bacterii, au nevoie de o gazdă pentru a se multiplica. Virusurile sunt alcătuite din porțiuni de ARN sau ADN care intră în celulele unui organism viu și se multiplică.

Pe de altă parte, bacteriile sunt structuri celulare de sine stătătoare care se înmulțesc independent și care doar în anumite situații produc diverse afecțiuni. Infecțiile virale duc la scăderea imunității gazdei, fapt care poate duce la suprainfecție bacteriană (mai frecventă la copii). Antibioticele tratează doar infecțiile bacteriene, motiv pentru care este esențială diferențierea celor două tipuri de infecții.

Tipuri de infecții bacteriene

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Bacteriile pot provoca o gamă largă de infecții, de la cele minore, precum furunculul sau abcesul cutanat, până la cele mai severe, precum meningita, care determină semne de iritație meningiană, sau encefalita. Cele mai frecvente tipuri de infecții bacteriene sunt:

• digestive – gastroenteritele, infecția cu Vibrio cholerae sau toxiinfecțiile alimentare;
• respiratorii – faringitele, pneumoniile, tuberculoza, ornitoza, febra de Malta, pertussis;
• cutanate – foliculita, celulita, erizipelul, furunculul, carbuncul, hidradenita supurativă, impetigo, eritem nodos;
• urogenitale – vaginoza bacteriană, gonoreea, ooforita acută, sifilisul, pielonefritele, infecțiile de tract urinar (ITU).

Infecțiile bacteriene la copii sunt foarte frecvente, mai ales la cei care intră în colectivitate (creșe sau grădinițe), și duc adesea la faringite (roșu în gât), otite sau pneumonii. În afară de scarlatină (care este produsă de toxina streptococului β-hemolitic de grup A), restul bolilor eruptive (denumite popular „boli ale copilăriei”) sunt cauzate de infecții virale. Deși șalazionul este în general neinfectat, o infecție bacteriană secundară poate transforma această leziune benignă într-un abces dureros.

La pacienții cu imunitatea scăzută, precum cei cu infecție cu HIV sau care au trecut printr-un transplant, ori la cei aflați sub tratament cu anumite medicamente imunosupresoare, precum citostaticele, pot apărea infecții cu germeni oportuniști, precum infecția cu Clostridium difficile sau stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA).

Septicemia reprezintă o complicație gravă a infecțiilor bacteriene care se caracterizează prin pătrunderea patogenului în sânge, multiplicarea acestuia și declanșarea unui răspuns imun exagerat (sepsis). Septicemia este o urgență medicală care poate duce la necroză tisulară, insuficiență multiplă de organe și deces, motiv pentru care necesită tratament în unitățile de terapie intensivă.

Cauze și factori de risc

Bacteriile se răspândesc prin aer (de exemplu, prin praf sau picături de salivă), prin contact direct cu pielea sau mucoasele unei persoane bolnave, prin vectori precum păduchii, puricii sau căpușele, ori prin ingestia apei sau a unor alimente contaminate. În anumite situații, o simplă mușcătură de purice, mușcătura de țânțar sau mușcătura de câine poate deveni poartă de intrare pentru bacterii, provocând infecții bacteriene care necesită tratament medical. De asemenea, ele pot pătrunde în organism prin plăgi deschise care nu au fost curățate și debridate din timp.

Pe lângă imunosupresie (care poate fi provocată de scoaterea splinei), alți factori care cresc riscul de a dobândi o infecție bacteriană includ:

• igiena deficitară;
• consumul de apă sau alimente din surse nesigure;
• contactul sexual neprotejat;
• dezinfectarea necorespunzătoare a instrumentarului care intră în contact cu mucoasele sau pielea mai multor persoane (de exemplu, dispozitivele folosite în saloanele de cosmetică, piercing sau tatuaje).

Cele mai frecvente bacterii patogene sunt:

• Salmonella și Shigella, responsabile de enterocolite;
• Escherichia Coli (E. Coli,) care, în funcție de tulpină, poate determina fie infecții digestive, fie ITU;
• Streptococus pneumoniae, Klebsiella pneumoniae, Haemophillus influenzae, care determină pneumonii;
• Mycobacterium tuberculosis, responsabil de tuberculoză;
• Staphylococcus aureus și diferite specii de streptococi care determină infecții cutanate și respiratorii (faringite);
• Vibrio cholerae, responsabil de holeră;
• Helicobacter pylori, care poate duce la gastrită și ulcer;
• Chlamydia trachomatis și Neisseria gonorrhoeae, care determină infecții genitale (clamidioză);
• Treponema pallidum, responsabilă de sifilis.

Semnele și simptomele unei infecții bacteriene

• 
  Unele infecții bacteriene pot provoca simptome severe. Programează-te la SANADOR!

Semnele și simptomele unei infecții bacteriene depind de localizarea acesteia. Infecțiile digestive se manifestă prin febră, febră însoțită de durere de cap, greață, vărsături și diaree (uneori cu sânge). Infecțiile de tract respirator superior se manifestă prin cefalee (dureri de cap), congestie nazală (nas înfundat), rinoree (secreții nazale), roșu în gât și stare generală alterată. Dacă bacteriile din gât sau din nas se multiplică excesiv, ele pot pătrunde la nivelul sinusurilor, ducând la sinuzită, sau în ureche ducând la otită. Pneumoniile se manifestă prin febră, tuse cu expectorație (spută), dureri în piept și dispnee (scurtarea respirației).

În cazul infecțiilor urogenitale, manifestările includ nevoia de a urina frecvent, dureri în timpul actului sexual sau la urinare, senzația de arsură la urinare și secreții genitale de culoare albă sau verzuie. Netratate, infecțiile bacteriene genitale pot duce la boală inflamatorie pelvină (la femei) sau epididimită ori prostatită (la bărbați) care pot avea consecințe pe termen lung, precum infertilitatea.

La nivelul pielii, bacteriile pot determina erupție cutanată, edem (umflarea zonei afectate), eritem (piele înroșită), creșterea temperaturii locale, formarea de vezicule sau bule și uneori puroi. Uneori, infecția bacteriană se suprapune unei boli virale eruptive pruriginoase.

Stabilirea diagnosticului

Diagnosticul unei infecții bacteriene se bazează pe examen clinic general și analizele de laborator. Analizele uzuale evidențiază creștere numărului de leucocite (leucocitoză), creșterea VSH și a proteinei C-reactive. Prelevarea sputei sau a secrețiilor genitale și trimiterea lor către analize este o etapă esențială. Exsudatul nazal sau faringian trebuie prelevat în caz de faringite sau amigdalite. Uroculturile sau coproculturile sunt recomandate în suspiciunea de ITU, respectiv enterocolite. Examenul bacteriologic este recomandat în cazul leziunilor cutanate, iar hemoculturile sunt esențiale în diagnosticul endocarditei sau al septicemiei.

În funcție de localizarea infecției, se pot recomanda investigații precum radiografiile (în pneumonie) sau tomografia computerizată (în abcese cerebrale sau sinuzite). 

În majoritatea cazurilor, examinarea bacteriologică este însoțită de antibiogramă care permite evidențierea sensibilității microbiene la o anumită clasă de antibiotice.

Complicațiile produse de o infecție bacteriană

Complicațiile unei infecții bacteriene pot fi locale sau sistemice (spre exemplu, neutropenie). Complicațiile locale includ formarea de abcese, flegmon, gangrene, fasceite necrozante, pielonefrite, sinuzite sau otite, iar cele sistemice includ artrita reactivă, bacteriemia, septicemia și șocul septic. Infecțiile bacteriene sunt cauze frecvente ale unui abces periuretral, necesitând tratament cu antibiotice și, uneori, drenaj chirurgical.

Bacteriemia reprezintă pătrunderea bacteriilor în sânge fără a declanșa o inflamație sistemică. Acestea intră în circulația sangvină printr-o poartă de intrare, precum o plagă, ori prin intermediul unui cateter venos central sau a sondei urinare.

Septicemia poate apărea în toate tipurile de infecții bacteriene, fiind o complicație gravă și uneori fatală. Copii mici (sub 1 an) și bătrânii cu multiple comorbidități au risc ridicat de septicemie, care se manifestă prin puls neregulat, frisoane, febră, agitație, pierderea cunoștinței sau comă.

Șocul septic este faza terminală a sepsisului caracterizat prin scăderea tensiunii arteriale și a fluxului sangvin, fapt care duce la insuficiență multiplă de organe.

Tratamentul infecțiilor bacteriene

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Unele infecții bacteriene pot fi prevenite prin vaccinare (de exemplu, tetanosul, difteria sau tusea convulsivă), prin spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun și prin folosirea prezervativului în timpul contactului sexual. Rănile trebuie curățate și debridate, iar, în unele cazuri, aplicarea locală de antiseptice și schimbarea frecventă a pansamentelor sunt singurele măsuri necesare pentru eradicarea infecției.

În cazurile mai complicate, tratamentul constă în administrarea antibioticoterapie (empirică în urgențe sau pe baza rezultatelor antibiogramei). Antibioticele pot fi bacteriostatice (împiedică înmulțirea bacteriilor) sau bactericide (omoară bacteriile) și se administrează oral, intravenos sau topic (sub formă de creme, unguente sau picături oculare) doar la recomandarea medicului internist, a pediatrului sau a specialistului în boli infecțioase. Deoarece în ultima perioadă s-a observat creșterea numărului de bacterii multirezistente la antibiotice, automedicația nu este recomandată.

Tratament la SANADOR

La SANADOR, medicii experimentați și bine pregătiți asigură consultații specializate pentru depistarea bolilor infecțioase, astfel încât să administreze cel mai eficient tratament, indiferent de tipul infecției bacteriene. Medicii SANADOR colaborează strâns cu Laboratorul Central SANADOR, ceea ce le asigură acces atât la metodele de diagnosticare, cât și la tehnici moleculare avansate. Datorită dotărilor de top ale laboratorului, depistarea agentului patogen care provoacă infecția se face în regim de urgență, cu acuratețe ridicată.

Echipa medicală a SANADOR este pregătită să diagnosticheze și trateze infecții bacteriene de diferite tipuri și infecții virale, fungice și parazitare, atât la adulți, cât și la copii. Pentru că SANADOR este și centru internațional de vaccinări acreditat, persoanele care vor să evite anumite infecții (în special cele care călătoresc în zone cu risc) se pot programa pentru consultații specializate.

Programează-te!