Ce este congestia ficatului

Congestia ficatului, cunoscută și sub denumirea de hepatopatie congestivă, apare atunci când presiunea venoasă centrală crește, fiind transmisă la ficat prin intermediul venei cave inferioare și  a venelor hepatice, de cele mai multe ori din cauza insuficienței cardiace drepte. La SANADOR, pacienții au acces la servicii medicale complete, prin abordare multidisciplinară, pentru diagnostic și tratament.

Procesul care duce la disfuncție hepatică congestivă implică atrofia hepatocitelor, destinderea sinusoidelor și, în cazuri severe, poate progresa către fibroză centrizională și chiar ciroză cardiacă. Pacienții pot fi frecvent asimptomatici, iar în cazuri moderate pot prezenta disconfort în hipocondrul drept și hepatomegalie sensibilă.

La SANADOR, pacienții au acces la consultații de specialitate și la investigații imagistice performante.

Diagnosticul este stabilit prin evaluare clinică detaliată, teste de laborator și investigații imagistice, iar tratamentul vizează în principal abordarea cauzei subiacente.

Tipuri de congestie hepatică

Hiperemia sau congestia constă în creșterea cantității de sânge dintr-o zonă, prin dilatarea vaselor mici, și este clasificată în congestie activăsau pasivă. Astfel, și congestia hepatică poate lua una dintre cele două forme – congestie activă a ficatului sau congestie pasivă a ficatului - fiecare având mecanisme patogenice specifice.

Congestia pasivă hepatică (ficat de stază) este consecința disfuncțiilor cardiace, manifestându-se prin stază venoasă indusă de creșterea presiunii în sistemul cardiac drept. Pe de altă parte, congestia hepatică activă apare ca rezultat al unor mecanisme patologice, ce afectează direct circulația hepatică, cum ar fi:

  • obstrucțiile venoase specifice (de exemplu: Sindromul Budd-Chiari);
  • trombozele venoase hepatice;
  • compresiunile tumorale care împiedică fluxul sanguin normal.

Ambele tipuri de congestie - activă sau pasivă - determină modificări semnificative ale arhitecturii hepatice, putând genera disfuncții celulare, alterări structurale și, în unele cazuri, fibroză hepatică. Astfel de modificări au un impact direct asupra funcționalității ficatului, afectând procese metabolice și fiziologice esențiale.

Cauze și factori de risc pentru hiperemia ficatului

Congestia hepatică are la bază un set complex de mecanisme patologice care perturbă circulația venoasă la nivelul ficatului, fiind strâns legată de afecțiunile cardiovasculare. Printre principalele cauze de ficat congestionat în bolile cardiace se numără:

De asemenea, bolile cardiace congenitale, precum anomalia Ebstein, defectele septale atriale și defectele septale ventriculare, sau procedura Fontan — o intervenție paliativă utilizată în tratamentul malformațiilor cardiace congenitale complexe — pot predispune la hipertensiune venoasă centrală și congestie pasivă hepatică. 

În ceea ce privește factorii de risc, mecanismele patogenice ale congestiei hepatice implică trei factori critici:

  • scăderea fluxului sanguin hepatic;
  • reducerea saturației arteriale de oxigen;
  • creșterea presiunii venoase hepatice.

Toți factorii de mai sus determină dilatația sinusoidală, exudarea proteinelor în spațiul Disse (un compartiment microscopic situat între hepatocite și capilarele sinusoidale), precum și afectarea difuziei oxigenului și nutrienților către hepatocite.

Aceste procese conduc la modificări structurale, incluzând atrofia hepatocitelor, dezvoltarea unor modificări fibrotice și, în cazuri avansate, fibroză centrizională — caracterizată prin acumularea de țesut cicatricial fibros în jurul venelor centrale ale lobulilor hepatici. Dacă nu sunt abordate corespunzător, aceste alterări pot progresa spre disfuncții cronice ale ficatului.

Cum se manifestă congestia ficatului

Congestia hepatică se manifestă printr-o serie de semne clinice distincte, care pot varia de la forme ușoare la forme mai severe. Pacienții pot prezenta hepatomegalie (mărirea dimensiunilor ficatului), care este adesea însoțită de dureri moderate în partea dreaptă superioară, cauzate de întinderea capsulei hepatice. Alte manifestări clinice pot include:

  • reflux hepato-jugular;
  • puls hepatic (în special în cazul regurgitației tricuspidiene);
  • icter ușor, în unele cazuri.

Aproximativ 80% dintre pacienți vor prezenta hepatomegalie, iar mulți rămân inițial asimptomatici, modificările fiind depistate întâmplător, cu ocazia unor investigații de rutină.

Complicațiile provocate de congestia hepatică

Complicațiile congestiei hepatice pot fi semnificative și pot afecta grav funcționalitatea hepatică. Pe termen lung, creșterea presiunii venoase hepatice determină dilatarea sinusoidală, care produce extravazarea proteinelor și lichidelor în spațiul Disse, afectând difuzia oxigenului și nutrienților către hepatocite. Aceste modificări pot conduce la atrofia hepatocitelor și fibroză perivenulară, care în stadiile avansate poate progresa către ciroza cardiacă. Alte complicații severe includ:

  • riscul apariției ascitei;
  • riscul apariției edemelor periferice;
  • modificări hemodinamice, care compromit funcția hepatică.

În situații excepționale, poate surveni chiar insuficiență hepatică fulminantă, deși acest lucru este extrem de rar și, de obicei, este asociat cu episoade prelungite de hipoxie tisulară severă.

  • La SANADOR beneficiezi de analize și investigații necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diagnosticul de congestie a ficatului

Diagnosticul congestiei hepatice implică o abordare complexă, care include istoricul medical, examenul fizic, teste de laborator și investigații imagistice, vizând în principal identificarea semnelor specifice de insuficiență cardiacă dreaptă. Medicii suspectează congestia hepatică la pacienții cu hepatomegalie dureroasă, icter, ascită și antecedente de boli cardiovasculare, precum cardiomiopatie sau insuficiență tricuspidiană.

În același timp, testele de laborator pot evidenția o hiperbilirubinemie ușoară (bilirubina totală sub 3 mg/dL), creșteri moderate ale aminotransferazelor - Alanin-aminotransferaza (ALT) și Aspartat-aminotransferaza (AST), care pot indica lezarea hepatică secundară congestiei, și prelungirea timpului de protrombină.

Investigațiile imagistice joacă un rol important, ecografia abdominală fiind prima metodă de diagnostic. Ea poate evidenția mărirea ficatului, modificări de ecogenitate și semne de hipertensiune portală. De asemenea, tomografia computerizată și rezonanța magnetică oferă informații detaliate despre arhitectura hepatică și fluxul sanguin, ajutând la oferirea unei imagini complete a congestiei hepatice.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Tratament pentru congestia ficatului

Tratamentul congestiei hepatice este orientat exclusiv către managementul cauzei subiacente, cum ar fi tratarea insuficienței cardiace drepte. Abordarea terapeutică vizează reducerea presiunii venoase centrale și îmbunătățirea funcției cardiace, prin mijloace farmacologice și intervenții specifice. Strategiile principale includ:

  • administrarea de medicamente care optimizează funcția cardiacă, precum diuretice pentru reducerea retenției de lichide;
  • medicamente care îmbunătățesc contractilitatea inimii;
  • tratarea cauzelor primare care determină congestia hepatică, cum ar fi cardiomiopatia, insuficiența tricuspidiană sau cardiopatia ischemică.

În cazurile severe, pot fi necesare intervenții cardiace specializate, precum corecția chirurgicală a viciilor valvulare sau implantarea de dispozitive de asistare ventriculară. Scopul tratamentului este de a reduce presiunea venoasă hepatică și de a preveni progresarea leziunilor hepatice secundare congestiei cronice.

Cum poate fi prevenită congestia hepatică

Prevenirea congestiei hepatice se concentrează pe managementul proactiv al afecțiunilor cardiovasculare. Strategiile principale includ monitorizarea regulată a funcției cardiace și controlul strict al bolilor cardiace. Pacienții trebuie să urmeze tratamentul medicamentos prescris pentru boala cardiacă de bază, să mențină un stil de viață sănătos prin exerciții fizice moderate, dietă echilibrată și menținerea greutății optime.

Controlul factorilor de risc cardiovasculari, precum hipertensiunea arterială, diabetul zaharat și colesterolul ridicat reprezintă, de asemenea, metode importante de prevenție. Monitorizarea periodică prin examene clinice și investigații imagistice poate ajuta la depistarea precoce a semnelor de congestie hepatică și la intervenția timpurie, pentru a preveni progresarea afecțiunii.

Diagnostic și tratament la SANADOR

SANADOR asigură acces pacienților la servicii medicale complete, pentru diagnosticul și tratamentul congestiei hepatice și a cauzei care a provocat această afecțiune. Abordarea este integrată, multidisciplinară, pentru obținerea celor mai bune rezultate. Consultațiile de specialitate sunt urmate de analize de laborator performante și de investigații imagistice avansate, precum ecografie, CT 128 slice și RMN 3 Tesla, pentru stabilirea diagnosticului corect.

Tratamentul este stabilit în funcție de specificul fiecărui caz în parte, pentru prevenirea complicațiilor, ameliorarea simptomatologiei și asigurare unei bune calități a vieții. Atunci când este indicat tratament chirurgical pentru tratarea afecțiunii cardiovasculare care a dus la congestie hepatică, operația este realizată la Spitalul Clinic SANADOR în primul bloc operator complet digitalizat din România, dedicat procedurilor cardiovasculare, cu sprijinul Secției de Anestezie și Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I.

În funcție de indicație, pacienții au acces și la tratamente endovasculare, prin proceduri de cardiologie intervențională, realizate în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR, dotat cu două angiografe Philips Azurion 7, de ultimă generație.

  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR