Boala coronariană ischemică

Ce este boala coronariană ischemică

Boala coronariană ischemică, ischemia miocardică sau cardiopatia ischemică este expresia unei suferințe a miocardului ca urmare a îngustării arterelor coronare, astfel că sângele oxigenat ajunge mai greu la inimă.

Boala coronariană are mai multe forme clinice, de la angina stabilă până la sindroamele coronariene acute (angina instabilă și infarctul miocardic acut), apărute prin ruperea unei plăci aterosclerotice. Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice rămâne însă boala coronariană cauzată de ateroscleroză.

Întrucât cardiopatia ischemică poate fi silențioasă chiar și în formele sale cele mai severe, multe infarcte miocardice rămânând nerecunoscute inițial, este recomandat un consult cardiologic periodic chiar și în lipsa simptomatologiei, mai ales la pacienții aflați în categoria de risc.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc

Dezechilibrul dintre nevoia și aportul de oxigen se poate produce, în primul rând, atunci când un vas coronarian este blocat, ceea ce reduce fluxul de sânge într-o anumită zonă miocardică, iar această obstrucție poate avea multe cauze:

• boala aterosclerotică a vaselor coronare,
• tromboza suprapusă,
• malformații cardiace congenitale (coarctație de aortă),
• spasmul unei artere coronare,
• embolia, stenozele,
• vasculitele coronare (lupusul eritematos sistemic),
• alte afecțiuni care scad fluxul de sânge oxigenat prin arterele coronare – anemia, hipotensiunea arterială.

Însă tot un dezechilibru poate să apară și prin creșterea nevoii de oxigen din cauza hipertrofiei miocardice, care poate să apară în hipertensiunea arterială sistemică (HTA) sau în stenoza aortică.

Cea mai frecventă cauză a cardiopatiei ischemice este însă boala coronariană cronică, provocată de ateroscleroză, o boală inflamatorie complexă a peretelui arterial, definită prin acumularea de lipide, macrofage și celule musculare care vor forma în peretele arterial plăcile de aterom. Acestea pot fi de dimensiuni mari și medii și vor crește progresiv, lent, în timp, până când vor bloca complet vasul sau se pot complica prin tromboză, provocând ocluzia acută a vasului.

Dintre factorii de risc care predispun la apariția bolii, unii sunt nemodificabili (vârsta, sexul, existența unor cazuri de boli cardiovasculare în familie), însă alții, foarte importanți, cum sunt fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, obezitatea, dislipidemia (valori ridicate de trigliceride și LDL colesterol), diabetul zaharat sau hipertensiune arterială pot fi combătuți (de pildă, prin renunțarea la fumat, alcool și reducerea masei corporale prin schimbarea stilului de viață) sau pot fi ținuți sub control, prin respectarea tratamentului prescris de medicul specialist.

De asemenea, trebuie ținut seama de faptul că dacă boala arterosclerotică devine manifestă într-un teritoriu vascular, asta înseamnă că este foarte avansată și în alte zone. De pildă, pacienții cu boala arterială periferică prezintă un risc crescut de a dezvolta boală coronariană, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă.

Forme și manifestări clinice ale bolii coronariene ischemice

Cardiopatia ischemică poate fi cronică, provocată de acumularea în timp a plăcilor de aterom pe pereții arterelor și îngustarea acestor vase, sau poate să apară brusc, acut, prin ruperea unei plăci de aterom și formarea unui tromb care va obstrua lumenul vasului și va perturba irigarea unei anumite zone a inimii. De asemenea, ischemia cardiacă se poate prezenta sub multe forme clinice, de la angina stabilă, până la sindroamele coronariene acute – angina instabilă și infarct miocardic acut, care au simptome diferite.

Durerea anginoasă clasică este descrisă ca o apăsare, presiune ori strângere și poate să apară în anumite condiții (efort fizic sau stres emoțional) și poate fi stabilă sau instabilă – când pacientul are dureri chiar și în repaus. De asemenea, mai există și o variantă de angină refractară, care nu poate fi controlată prin tratament medicamentos, precum și versiunea Prinzmetal, care apare prin spasm coronarian, în repaus sau noaptea, și este mai des întâlnită la femei. Această formă este rară, însă poate fi foarte periculoasă.

Infarctul miocardic acut se poate manifesta clinic printr-o durere toracică care debutează brusc, în repaus, sau care apare ca agravare a unei angine preexistente. Aceasta poate iradia în umăr, braț, gât și mandibulă și poate fi însoțită de palpitații, dispnee, grețuri, arsuri în capul pieptului, amețeli, oboseală inexplicabilă, paloare și transpirații reci.

Cardiopatia ischemică poate avea și o formă silențioasă, care poate genera tulburări de ritm cardiac, insuficiență cardiacă și poate duce chiar la moarte subită cardiacă și este descoperită numai în urma unor investigații medicale de specialitate. De cele mai multe ori, această formă de cardiopatie ischemică este întâlnită la persoanele care suferă și de diabet zaharat de tip 1.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Complicațiile cardiopatiei ischemice

Dacă nu este diagnosticată și tratată eficient, cardiopatia ischemică poate duce la complicații severe, care pun în pericol viața pacientului. Astfel, tulburările de ritm cardiac (aritmiile) provocate de ischemia cardiacă pot slăbi, în timp, mușchiul inimii. Cel mai mare pericol apare însă în urma unui infarct miocardic acut, care poate avea urmări grave pe termen lung, provocând insuficiență cardiacă.

Din păcate, situațiile în care ischemia cardiacă se manifestă prin infarct miocardic acut sunt frecvente, iar în lipsa unui tratament de urgență, prin angioplastie coronariană cu stent pentru revascularizarea cordului sau prin bypass aortocoronarian, mușchiul cardiac este iremediabil distrus. De asemenea, afecțiunea crește riscului unui AVC ischemic acut.

Investigații pentru diagnostic

Diagnosticul de cardiopatie ischemică este pus de medicul cardiolog în urma unui examen clinic riguros, care implică în primul rând recunoașterea tipului de durere și stabilirea condițiilor în care a apărut, dacă acesta este prezentă, alături de anamneză (istoricul medical al pacientului), dar și prin teste și investigații suplimentare, care să evalueze starea și funcționarea inimii.

Cele mai importante investigații pentru screeningul bolilor cardiovasculare și pentru diagnosticul acestor afecțiuni sunt:

• Electrocardiograma (EKG/ECG) – înregistrează activitatea electrică a inimii, ajutând la diagnosticarea aritmiilor și a infarctului miocardic acut. Această monitorizare poate fi efectuată în stare de repaus, în timpul efortului fizic (EKG de efort) sau continuu, timp de 24-48 de ore (Holter EKG).
• Testare cardio-pulmonară de efort;
• Ecografia cardiacă - ecocardiografia transtoracică, ecocardiografia cu substanță de contrast cu pasaj transpulmonar (Sonovue) și ecografie cardiacă de stres – arată în timp real imagini ale cordului, oferind astfel detalii esențiale pentru structura și funcționarea acestui organ. De asemenea, pot fi indicate și diferite tehnici ecocardiografice speciale.
• Coronarografia (angiografia coronariană) – este cea mai eficientă metodă pentru diagnosticarea afecțiunilor coronariene. Această procedură de cardiologie intervențională se realizează într-un laborator de cateterism cardiac și presupune inserarea unui cateter prin artera femurală și deplasarea lui spre arterele coronare. Prin acest tub subțire, cardiologul intervenționist injectează o substanță de contrast care permite vizualizarea pe un monitor a interiorului arterei coronare. În acest fel, medicul poate observa foarte clar unde au apărut obstrucții ale vasului de sânge.
• Angio-CT coronarian – este o alternativă la coronarografia obișnuită și permite vizualizarea plăcilor de aterom care determină ocluzii sau stenoze, oferind specialistului informații esențiale despre localizarea și structura lor (spre exemplu, dacă sunt plăci moi sau calcificate).
• Scintigrafia miocardică permite observarea circulației sângelui la nivelul cordului și o evaluare corectă a funcției cardiace, aspecte importante pentru stabilirea conduitei terapeutice potrivite. Este cea mai avansată procedură non-invazivă de diagnostic pentru identificarea și localizarea precisă a zonei cu ischemie.
• Un examen RMN de cord cu substanță de contrast poate fi indicat pentru ischemia cardiacă și pentru evaluarea urmărilor unui infact miocardic.

Aceste investigații specifice trebuie să fie completate și de o serie de analize de laborator – anumite enzime și proteine sunt prezente în sânge numai atunci când mușchiul cardiac este afectat. De asemenea, trebuie verificat profilul lipidic, care poate indica un nivel crescut de colesterol și trigliceride, prin urmare un risc mare de a dezvolta boală coronariană ischemică.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Tratamentul bolii coronariene ischemice

În funcție de severitatea ischemiei cardiace și de starea generală de sănătate a pacientului, dar și de posibile afecțiuni asociate, medicul va recomanda tratamentul potrivit, care poate asigura cele mai bune rezultate pe termen lung și o calitate cât mai bună a vieții.

Tratament medicamentos

În cazurile mai puțin grave, cardiopatia ischemică poate fi ținută sub control prin administrarea unor medicamente cu efecte diferite, în funcție de strategia terapeutică indicată de medic. Acestea acționează pe mai multe planuri: scad tensiunea arterială, nivelul de colesterol, previn formarea unor cheaguri sau stimulează circulația sângelui.

Tratamentul medicamentos trebuie să fie respectat însă cu strictețe, toată viața, pentru că altfel boala se poate agrava rapid. De asemenea, un rol important în gestionarea cazurilor ușoare și moderate de cardiopatie ischemică îl are și adoptarea unui stil de viață sănătos, cu efort fizic zilnic, dietă săracă în grăsimi și renunțarea la alcool și la fumat.

Tratament intervențional

Angioplastia cu balon și stent este o procedură de cateterism cardiac, prin care un cateter este inserat în artera stenozată, care este apoi dilatată cu ajutorul unui balonaș, pentru a permite reluarea circulației normale a sângelui. Dilatarea vasului este menținută prin fixarea permanentă a unui stent special, metalic, la locul stenozei. Intervenția poate fi efectuată într-un Compartiment de Primiri Urgențe, pentru revascularizarea cordului în cazul unui infarct miocardic acut, dar este recomandată și pentru tratarea cardiopatiei ischemice cronice.

Tratament chirurgical

Prin bypass aortocoronarian, o intervenție de chirurgie cardiovasculară care se poate realiza clasic (pe cord deschis) sau minim invaziv (prin minitoracotomie sau prin tehnici endoscopice), medicul va monta un graft realizat dintr-un vas de sânge al pacientului (prelevat, de obicei, de la braț sau picior), care va permite sângelui să ocolească zona îngustată din arteră. Procedura, deosebit de complexă, este indicată mai ales în cazul pacienților care au mai multe artere afectate de ischemie sau al celor care au suferit un infarct miocardic acut.

Operația necesită clamparea aortei, oprirea cordului și circulație extracorporală, prin conectarea pacientului la o mașină inimă-plămâni, care permite oxigenarea artificială a organelor și țesuturilor, până la finalizarea intervenției și repornirea cordului.

Procedura îmbunătățește funcția inimii, ameliorează simptomele, prevenind apariția complicațiilor și declanșarea unui nou infarct miocardic. Dar, deși revascularizarea miocardului prin bypass aortocoronarian este o intervenție salvatoare de viață, ea nu tratează cauza problemei (stenoza produsă de plăcile de aterom). Prin urmare, vor fi necesare și alte soluții terapeutice, pentru a ține sub control cardiopatia ischemică.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnosticul și tratamentul bolii coronariene ischemice la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces consultații de cardiologie realizate de medici cu experiență îndelungată și la analize de laborator și la investigații imagistice avansate, pentru diagnosticul afecțiunilor cardiovasculare. Printre acestea se numără ecografia cardiacă, coronarografia și scintigrafia miocardică, toate fiind realizate cu echipamente ultraperformante, dotate cu tehnologie de ultimă generație.

Pentru tratamentul chirurgical al formelor severe de cardiopatie ischemică, Centrul de Excelență în Chirurgia Cardiovasculară Minim Invazivă de la Spitalul Clinic SANADOR asigură pacienților proceduri minim invazive, atât chirurgicale, cât și endovasculare, cu rezultate bune pe termen lung.

La Spitalul Clinic SANADOR se realizează cu succes intervenții de bypass aortocoronarian cu grefoane arteriale sau venoase, atât prin operații clasice, pe cord deschis, cât și prin tehnici minim invaziv (minitoracotomie sau endoscopic), atunci când există această indicație. Toate procedurile au loc într-un nou bloc operator, complet digitalizat, conectat la o Secție de Anestezie și Terapie Intensivă Cardiovasculară modernă, de asemenea complet digitalizată, unde pacienții primesc cele mai bune îngrijiri medicale.

Laboratorul de Cateterism din Spitalul Clinic SANADOR, dotat cu două angiografe de ultimă generație Philips Azurion 7, permite diagnosticarea prin coronarografie și tratamentul intervențional, minim invaziv, al sindroamelor coronariene acute și cronice, prin proceduri avansate precum angioplastia cu balon și stent, angioplastia cu stent cu tromboaspirație, angioplastia coronariană pentru leziunile cronice. Pentru siguranța pacienților, toate procedurile au loc într-o atmosferă sterilă, datorită sistemului de ventilație cu presiune pozitivă, care aspiră ionii generați în timpul intervențiilor și limitează astfel expunerea la radiații.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

De asemenea, Spitalul Clinic SANADOR este singurul din sistemul medical privat care dispune de un Compartiment de Primiri Urgențe, astfel încât pacienții cu infarct miocardic acut sau alte complicații provocate de ischemia cardiacă primesc imediat îngrijirile medicale necesare.

Programează-te!