Principalele urgențe oncologice
Principalele urgențe oncologice sunt:
Neutropenia febrilă
Una dintre cele mai frecvente urgențe la pacienții cu cancer este neutropenia febrilă. Aceasta este definită ca o febră mai mare de 38°C, însoțită de un număr absolut de neutrofile (ANC) mai mic de 500 celule/μL. Apare de obicei în urma chimioterapiei, din cauza supresiei măduvei osoase. Lipsa neutrofilelor afectează capacitatea sistemului imunitar de a combate infecțiile.
Agenții patogeni frecvent întâlniți în neutropenia febrilă sunt:
- bacteriile Gram-pozitive (ex: Staphylococcus epidermidis),
- bacteriile Gram-negative (ex: Pseudomonas aeruginosa),
- anumiți fungi în neutropenia prelungită.
Administrarea imediată a antibioticoterapiei cu spectru larg este importantă în aceste urgențe în oncologie. În cazurile cu risc ridicat, pot fi utilizați factorii de stimulare ai coloniilor de granulocite (G-CSF), pentru a accelera refacerea neutrofilelor.
Hipercalcemia
Hipercalcemia apare la aproximativ 20-30% dintre pacienții cu cancer, în special la cei cu cancer mamar, cancer pulmonar sau mielom multiplu.
Simptomele în acest tip de urgențe în cancer variază de la ușoare la severe, dar sunt nespecifice. Printre simptomele ușoare se numără oboseala, greața și constipația, iar printre cele severe confuzia, aritmiile și coma.
Tratamentul pentru aceste urgențe medicale în oncologie include:
- hidratarea agresivă cu soluție salină izotonică,
- bifosfonați,
- calcitonină,
- abordarea malignității subiacente.
Sindromul de liză tumorală
Sindromul de liză tumorală este o urgență metabolică amenințătoare de viață, cauzată de descompunerea rapidă a celulelor maligne care eliberează cantități mari de potasiu, fosfat și acid uric în sânge.
Aceste urgențe oncologice apar frecvent la pacienții cu malignități hematologice, cum ar fi leucemia limfoblastică acută sau limfomul Burkitt, în special după chimioterapie, radioterapie sau alte tratamente. Sindromul de liză tumorală poate duce la hiperuricemie, hiperkaliemie, hiperfosfatemie, hipocalcemie, convulsii, leziuni renale acute și aritmii cardiace.
Diagnosticul precoce prin monitorizarea metabolică, inclusiv a nivelului seric de lactat, urat și LDH, este esențial. Odată ce sindromul se dezvoltă, tratamentul include hidratare intravenoasă, rasburicază pentru reducerea acidului uric, gluconat de calciu pentru hipocalcemia simptomatică și monitorizare cardiacă. Cazurile severe pot necesita dializă.
Sindromul de secreție inadecvată a hormonului antidiuretic
Sindromul hormonului antidiuretic inadecvat (SIADH) apare atunci când hormonul antidiuretic (ADH), denumit și vasopresină, este produs în afara hipotalamusului, unde este produs în mod normal. ADH ajută organismul să rețină apa, reducând producția de urină atunci când apare deshidratarea. În SIADH, excesul de ADH face ca organismul să rețină prea multă apă, diluând nivelul de sodiu din sânge și ducând la simptome de hiponatremie.
SIADH este cel mai frecvent cauzată de cancer, în special cancerul pulmonar și cancerul de cap sau gât, deși alte cauze includ meningita, boala pulmonară, traumatismul cranian, psihoza, anumite medicamente sau afectarea hipotalamusului sau a glandei pituitare. Simptomele variază de la ușoare, cum ar fi crampe, slăbiciune musculară, iritabilitate și greață, la severe, inclusiv confuzie, halucinații, convulsii și comă.
Tratamentul este focusat pe abordarea malignității prin intervenție chirurgicală, chimioterapie sau radioterapie. Restricția de lichide ajută la reducerea retenției de apă, în timp ce diureticele de ansă pot fi prescrise pentru a crește producția de urină și a reduce nivelul lichidelor.
Nivelurile de electroliți sunt monitorizate îndeaproape pentru a preveni dezechilibrele electrolitice cauzate de creșterea urinării. Depistarea precoce și tratamentul sunt esențiale pentru prevenirea agravării acestei urgențe la pacienții cu cancer.
Sindromul de venă cavă superioară
Sindromul de venă cavă superioară (SVC) apare atunci când o formațiune tumorală, adesea cauzată de o afecțiune malignă, comprimă vena cavă superioară, ducând la obstrucția parțială sau completă a fluxului sanguin către inimă, ceea ce o face una dintre cele mai severe urgențe oncologice. Afecțiune apare cel mai frecvent la pacienții cu cancer pulmonar reprezentând, aproximativ 85% din cazuri, urmat de limfom și tumori metastatice.
Simptomele principale includ dificultăți de respirație și edemul feței, însoțite de compresia căilor respiratorii, edem laringian, efuziune pleurală sau edem cerebral în cazurile severe. Aceste manifestări rezultă din impactul obstrucției asupra reîntoarcerii venoase și a congestiei vasculare ulterioare.
Tratamentul este axat pe tratarea cauzei subiacente. Pentru tumorile maligne chimiosensibile, cum ar fi limfomul și cancerul pulmonar cu celule mici, chimioterapia este tratamentul de primă linie, care duce adesea la rezolvarea simptomelor în câteva săptămâni. Radioterapia este rezervată tumorilor care nu sunt chimiosensibile sau cazurilor care nu răspund la chimioterapie.
Echipa medicală a Centrului Oncologic SANADOR realizează tratamente oncologice moderne, având ca prioritate siguranța pacienților.
Compresia cerebrală malignă
Compresia cerebrală malignă, cauzată fie de metastaze cerebrale, fie de o tumoră cerebrală primară, determină creșterea presiunii intracraniene și compromiterea neurologică ulterioară.
Simptomele frecvente includ cefalee matinală, vărsături, tulburări de vedere, status mental alterat și deficite neurologice focale. De asemenea, apar frecvent convulsii. Prezentarea clinică poate varia în funcție de localizarea leziunii și de rata de creștere a presiunii intracraniene.
Tumorile care metastazează cel mai frecvent la nivelul creierului includ cancerul pulmonar, cancerul mamar și melanomul. Metastazele mici pot sângera, provocând simptome acute precum modificări comportamentale, deficite focale sau scăderea conștienței. Complicațiile tardive includ edem papilar, ptoză unilaterală, paralizii ale nervilor cranieni și bradicardie.
Imagistica urgentă prin CT sau RMN este esențială pentru identificarea leziunii și determinarea managementului potrivit al acestei urgențe oncologice.
Tratamentul inițial implică doze mari de corticosteroizi pentru a reduce edemul. În cazul în care pacientul este inconștient, ventilația mecanică poate include o frecvență respiratorie mai mare pentru a atinge niveluri scăzute de presiune parțială a dioxidului de carbon (pCO2) normală de 30-35 mmHg, reducând presiunea intracraniană. Diuretice osmotice pot fi administrate pentru a reduce presiunea intracraniană și a preveni hernierea țesutului cerebral.
Intervențiile ulterioare depind de tipul, localizarea și numărul de metastaze. Opțiunile includ decompresia chirurgicală, rezecția tumorii, radioterapia întregului creier, radiochirurgia stereotactică (cum ar fi gamma knife) sau o combinație a acestor metode.
Sindromul de hipervâscozitate
Sindromul de hipervâscozitate apare atunci când gamma-globulinele crescute sau componentele celulare din sânge cresc vâscozitatea acestuia, ducând la disfuncția organelor.
Această afecțiune este rară, dar gravă, și apare cel mai frecvent la pacienții cu macroglobulinemie Waldenström, mielom multiplu, leucemii acute sau policitemie. Triada clasică de simptome include:
- sângerări mucocutanate precum epistaxis,
- tulburări de vedere,
- deficite neurologice, cum ar fi convulsii, AVC sau comă.
Sindromul este diagnosticat clinic și susținut de analize de laborator, cum ar fi un frotiu periferic și niveluri crescute ale vâscozității serice. Hipervâscozitatea poate fi prezentă și la pacienții cu un număr foarte mare de leucocite sau cu un nivel al hemoglobinei foarte crescut.
Tratamentul se axează pe reducerea rapidă a vâscozității sângelui. Plasmafereza de urgență este tratamentul standard pentru cazurile determinate de excesul de proteine serice, în timp ce leucofereza sau flebotomia pot fi adecvate pentru hiperleucocitoză, respectiv policitemie.
Resuscitarea lichidelor pe cale intravenoasă este utilizată cu prudență pentru a restabili circulația fără a agrava vâscozitatea. În anumite cazuri poate fi inițiată chimioterapia urgentă pentru a aborda cancerul subiacent. Transfuziile de sânge sunt evitate în general deoarece pot exacerba afecțiunea.
-
Compartimentul de Primiri Urgențe al Spitalului Clinic SANADOR este disponibil nonstop! Sună la
021.9699!