Alte proceduri sau investigații indicate după examenul vaginal
În cadrul unei examinări pelvine complete, pe lângă tactul vaginal, medicul evaluează vulva și orificiul vaginal pentru semne de roșeață, scurgeri, inflamație sau negi genitali.
De asemenea, pot fi efectuate examinări cu valve sau cu speculum și, dacă este necesar, examenul rectovaginal. Examenul cu valve permite vizualizarea directă a canalului vaginal și a cervixului, facilitând identificarea unor anomalii precum leziuni, inflamații sau leucoree anormală. Aceasta metodă permite detectarea anomaliilor cervicale (inflamații, leziuni precanceroase sau cancer cervical), prelevarea de mostre vaginale pentru testarea infecțiilor cu transmitere sexuală, pentru testul Babeș-Papanicolau sau cele recoltate pentru testul Cintec (R) Plus, efectuat în cazul în care examenul citologic Babeș-Papanicolau nu poate să susțină sau să infirme un diagnostic.
În plus, examenul cu valve sau speculum ajută la investigarea sângerărilor vaginale anormale, secreții excesive sau dureri, și la monitorizarea unor afecțiuni precum infecțiile sau leziunile precanceroase.
Examenul rectovaginal este o procedură medicală utilizată în ginecologie pentru a evalua starea organelor pelvine. Aceasta implică introducerea unui deget în vagin și a unui alt deget în rect, permițând medicului să examineze septul rectovaginal. Este indicat în special pentru evaluarea durerilor și a maselor pelvine.
Dacă examenul bimanual sau rectovaginal relevă mase sau anomalii, medicul poate recomanda o ecografie abdominală sau o ecografie transvaginală pentru a evalua dimensiunea și natura acestora. Ecografia transvaginală este utilă pentru depistarea unor afecțiuni ginecologice, inclusiv cancerul ovarian, cancerul vaginal, cancerul de col uterin sau endometrial, prolapsul vaginal sau prolapsul uterin.
Aceasta este folosită și în caz de sângerare vaginală anormală, ciclu menstrual neregulat, chisturi, fibroame uterine, boală inflamatorie pelvină, polipi endometriali sau polipi cervicali, hiperplazie de endometru, salpingită cronică, sarcină molară, malformații uterine, infertilitate sau dacă se suspectează o iminență de avort. În sarcină, ecografiile sunt esențiale pentru monitorizarea stării fetale și detectarea timpurie a posibilelor complicații.
După un examen vaginal, medicul ginecolog poate recomanda analize de sânge și urină, pentru a evalua în amănunt starea de sănătate a pacientei, atât în timpul sarcinii, cât și atunci când pacienta nu este însărcinată. Printre analizele de sânge se numără testele pentru infecții cu transmitere sexuală, dar și pentru a evalua nivelurile hormonale, care pot influența sănătatea reproductivă.
În ceea ce privește analizele de urină, acestea pot include urocultura, pentru a verifica prezența infecțiilor urinare sau a altor anomalii, precum și teste pentru a confirma sarcina. Analizele în timpul sarcinii sunt adesea recomandate pentru a monitoriza starea generală de sănătate a mamei și a fătului, inclusiv testele pentru anemie sau infecții. Aceste investigații suplimentare sunt importante pentru a asigura o îngrijire adecvată și pentru a preveni eventuale complicații.