Ce sunt tumorile colorectale benigne?

Tumorile colorectale benigne sunt formațiuni care se dezvoltă în colon sau în rect și care nu metastazează, adică nu se răspândesc în alte părți ale corpului. În general, aceste tumori nu pun viața în pericol și pot apărea la orice vârstă, dar sunt mai frecvente după 50 de ani.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cele mai multe tumori colorectale benigne sunt polipi colonici (unici sau multipli), adică formațiuni derivate din mucoasa colonului sau a rectului, care proemină în lumenul intestina. Acestea nu provoacă, de obicei, semne și simptome.

Tipuri de tumori colorectale benigne

Tumorile benigne din colon și rect se împart în 3 categorii principale:

  • polipi epiteliali non-neoplazici;
  • polipi epiteliali neoplazici (cu potențial de transformare în cancer colorectal);
  • tumori mezenchimale.

Din categoria polipilor non-neoplazici fac parte polipii rectali hiperplazici și cei juvenili (hamartomatoși). Ambele tipuri prezintă în structura lor glande dilatate chistic cu mucus și pot fi pediculați sau sesili – plați, cu baza de implantare largă. Forma juvenilă apare la copii sub 10 ani și în 80% din cazuri se localizează în rect, fiind un sindrom ereditar.

Polipii neoplazici pot fi adenomatoși, viloși, tubulari sau micști (adeno-viloși ori tubulo-viloși). Polipii ademonatoși mai poartă denumirea și de adenoame, fiind cele mai frecvente tumori colorectale. Acestea au dimensiuni cuprinse între 1 și 10 cm, aspect globulos, culoare roșie-violacee și, la fel ca restul tipurilor de polipi, proemină în interiorul colonului sau rectului.

Adenoamele sunt leziuni displazice proliferative de diferite grade (de la ușoare până la severe) și au potențial de transformare în adenocarcinoame, fiind principalul factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal. Riscul de malignizare este influențat de dimensiunea polipilor, structura histologică și gradul de displazie. În general, polipii epiteliali neoplazici cresc lent și își dublează volumul, în medie, în 10 ani. Polipii viloși și cei micști apar adesea în rect și au aspect de masă conopidiformă, iar riscul de malignizare este în jur de 40% dacă dimensiunea lor depășește 4 cm.

O categorie aparte de polipi sunt cei inflamatori (pseudopolipi), care reprezintă zone de regenerare a mucoasei ulcerate din boala Crohn sau de colita ulcerativă.

Tumorile mezenchimale sunt mult mai rare decât polipii, iar din categoria acestora fac parte lipoamele (derivate din grăsime), leiomioamele (derivate din țesutul muscular neted al colonului sau rectului), neurofibroamele, hemangiomele (structuri vasculare congenitale care pot fi capilare sau cavernoase și care pot ulcera spontan) și limfangioamele (leziuni ale submucoasei asociate cu multiple colonoscopii).

Cauzele și factorii de risc

În prezent se cunosc câteva polipoze familiale, boli ereditare care se caracterizează prin apariția spontană a polipilor în colon și rect precum:

  • sindromul Peutz-Jeghers (multipli polipi hamartomatoși pe întregul traiect al tubului digestiv și pigmentare „cafea cu lapte” a feței, buzelor, mucoasei genitale și orale);
  • sindromul Gardner (polipoză și exostoze craniene, tumori cutanate etc.);
  • sindromul Turcot (polipoză și tumori cerebrale).

Alți factori de risc pentru dezvoltarea tumorilor colorectale benigne includ:

  • obezitatea;
  • fumatul și consumul de alcool;
  • diabetul zaharat de tip 2;
  • alimentația bogată în grăsimi de origine animală și zahăr;
  • sedentarismul;
  • vârsta peste 50 de ani;
  • rude cu istoric de polipi colorectali sau cancer;
  • bolile inflamatorii intestinale precum boala Crohn și colita ulcerativă.

Semnele și simptomele provocate de tumorile colorectale benigne

În majoritatea cazurilor, tumorile benigne din colon și rect nu determină semne și simptome, fiind descoperite accidental, în timpul unei colonoscopii sau rectosigmoidoscopii efectuate de rutină. Totuși, dacă dimensiunea lor este foarte mare și prezintă zone de ulcerație, atunci pot apărea semne și simptome de tipul:

  • anemiei (din cauza pierderii cronice, insesizabile, de sânge prin scaun);
  • scaunelor roșiatice sau închise la culoare (indică sângerare în colon);
  • durerilor abdominale difuze;
  • eliminării de sânge proaspăt în timpul defecației (în cazul tumorilor din rect);
  • constipației care alternează cu diareea și durează mai mult de o săptămână.

Diagnosticul tumorilor benigne de colon și rect

În general, analizele uzuale de sânge nu evidențiază modificări în stadiile incipiente ale tumorilor benigne din colon și rect. Testul Hemocult din materii fecale poate depista micile sângerări, nedetectabile, iar hemoleucograma poate evidenția anemie (scăderea hemoglobinei), în cazul în care sângerarea este prezentă de mai mult timp.  

Examinarea tractului digestiv inferior și depistarea polipilor asimptomatici se poate face prin mai multe metode. Cea mai folosită investigație este colonoscopia standard, care permite vizualizarea întregului colon (de la valva ileocecală până la rect). Colonoscopia necesită pregătirea pacientului înainte de efectuare, prin eliminarea întregului conținut din colon. Procedură constă în introducerea unui tub flexibil prin anus, care permite furnizarea de imagini în timp real pe un monitor. Rezultatele se obțin pe loc, iar investigația permite și prelevarea de biopsii.

Clisma baritată (radiografia cu bariu în dublu contract) reprezintă o altă procedură care permite investigarea reliefului mucoasei intestinului gros. Substanța de contrast (bariul) se introduce prin rect, iar ulterior se efectuează radiografii clasice în diferite incidențe.

Pentru persoanele cu risc ridicat de cancer de colon este indicată colonoscopia virtuală prin computer tomograf (colono-CT), care permite obținerea unor imagini 3D ale colonului și ajută la identificarea tuturor tipurilor de tumori (inclusiv cele mai rare, precum leiomioamele sau limfangioamele). De asemenea, colono-CT este o investigație care permite monitorizarea pacienților după rezecția polipilor și poate fi folosită și în scop de screening pentru depistarea cancerului colorectal.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Posibile complicații

Principala complicație a tumorilor benigne de colon și rect este transformarea acestora în cancer colorectal.

Polipii neoplazici, mai ales adenoamele, au riscul cel mai ridicat de transformare malignă, dacă nu sunt îndepărtați la timp.

Alte complicații mai puțin severe includ anemia feriprivă (prin deficit de fier), ulcerarea și sângerarea mucoasei.

Tratamentul și prevenția tumorilor colorectale benigne

Colonoscopia cu polipectomie (îndepărtarea polipilor) este metoda de tratament cea mai frecvent folosită, fiind realizată de medicul gastroenterolog. Această procedură permite și trimiterea pieselor rezecate pentru examen histopatologic, în Laboratorul de Anatomie Patologică, pentru identificarea tipului exact de tumoră.

La Spitalul Clinic SANADOR, tumorile colorectale sunt îndepărtate prin proceduri minim invazive, cum sunt cele de chirurgie robotică, ori de cât ori există indicație medicală în acest sens.

Îndepărtarea polipilor este și o metodă de prevenție a cancerului colorectal, fiind recomandată mai ales persoanelor cu risc de a dezvolta această afecțiune. Polipii mici sunt îndepărtați cu un forceps biopsic (introdus prin endoscop), iar cei mai mari prin electrocauterizare (ambele metode fiind nedureroase). Dacă dimensiunea tumorii este foarte mare, atunci se recomandă o intervenție clasică de chirurgie generală, spre exemplu, rezecție de rect.

Tumorile benigne în colon și rect pot fi prevenite prin:

  • adoptarea unui stil de viață sănătos (consumul regulat de fructe și legume și evitarea alimentelor grase sau a cărnii roșii);
  • menținerea unui nivel normal de calciu și vitamina D în sânge (previne apariția adenoamelor de colon);
  • efectuarea periodică de colonoscopii mai ales la persoanele care au beneficiat de polipectomie, au sindroame genetice caracterizate prin polipoză sau au rude apropiate diagnosticate cu tumori colorectale benigne sau maligne.

Diagnosticul și tratamentul tumorilor colorectale benigne la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la cele mai performante investigații pentru diagnosticul și tratamentul tumorilor colorectale. Colonoscopiile și biopsiile se pot realiza în cele mai bune condiții de confort și siguranță, cu anestezie, la Spitalul Clinic SANADOR sau la Centrul de excelență în endoscopie digestivă diagnostică și terapeutică SANADOR Floreasca. Aceste proceduri, esențiale pentru diagnosticul afecțiunilor colonului și rectului, sunt realizate cu echipamente de ultimă generație.

Tratamentul chirurgical, atunci când este necesar, poate fi realizat la Spitalul Clinic SANADOR printr-o procedură clasică, deschis, dar și minim invaziv, printr-o intervenție de chirurgie robotică, în funcție de indicația medicală stabilită. În urma unei proceduri de chirurgie robotică în chirurgia generală, pacientul se va recupera mai repede, durata de spitalizare va fi mai scurtă, iar riscul de complicații semnificativ redus.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR