Tipuri de tumori colorectale benigne
Tumorile benigne din colon și rect se împart în 3 categorii principale:
- polipi epiteliali non-neoplazici;
- polipi epiteliali neoplazici (cu potențial de transformare în cancer colorectal);
- tumori mezenchimale.
Din categoria polipilor non-neoplazici fac parte polipii rectali hiperplazici și cei juvenili (hamartomatoși). Ambele tipuri prezintă în structura lor glande dilatate chistic cu mucus și pot fi pediculați sau sesili – plați, cu baza de implantare largă. Forma juvenilă apare la copii sub 10 ani și în 80% din cazuri se localizează în rect, fiind un sindrom ereditar.
Polipii neoplazici pot fi adenomatoși, viloși, tubulari sau micști (adeno-viloși ori tubulo-viloși). Polipii ademonatoși mai poartă denumirea și de adenoame, fiind cele mai frecvente tumori colorectale. Acestea au dimensiuni cuprinse între 1 și 10 cm, aspect globulos, culoare roșie-violacee și, la fel ca restul tipurilor de polipi, proemină în interiorul colonului sau rectului.
Adenoamele sunt leziuni displazice proliferative de diferite grade (de la ușoare până la severe) și au potențial de transformare în adenocarcinoame, fiind principalul factor de risc pentru dezvoltarea cancerului colorectal. Riscul de malignizare este influențat de dimensiunea polipilor, structura histologică și gradul de displazie. În general, polipii epiteliali neoplazici cresc lent și își dublează volumul, în medie, în 10 ani. Polipii viloși și cei micști apar adesea în rect și au aspect de masă conopidiformă, iar riscul de malignizare este în jur de 40% dacă dimensiunea lor depășește 4 cm.
O categorie aparte de polipi sunt cei inflamatori (pseudopolipi), care reprezintă zone de regenerare a mucoasei ulcerate din boala Crohn sau de colita ulcerativă.
Tumorile mezenchimale sunt mult mai rare decât polipii, iar din categoria acestora fac parte lipoamele (derivate din grăsime), leiomioamele (derivate din țesutul muscular neted al colonului sau rectului), neurofibroamele, hemangiomele (structuri vasculare congenitale care pot fi capilare sau cavernoase și care pot ulcera spontan) și limfangioamele (leziuni ale submucoasei asociate cu multiple colonoscopii).