Cauze și factori de risc pentru sindromul posttraumatic
Atunci când experimentăm o situație traumatizantă, este normal să simțim senzația de frică intensă. În acest caz, au loc unele modificări fiziologice, cum ar fi eliberarea unor hormoni (de exemplu, cortizol și adrenalină), creșterea stării de alertă, a pulsului și respirației, prin care organismul încearcă să se apere.
Stările de șoc, teamă sau panică pot persista, în anumite cazuri, pentru un timp scurt – câteva zile până la maximum o lună. Această condiție temporară este similară cu PTSD și poartă denumirea de tulburare acută de stres. Sindromul posttraumatic este, însă, diferit, deoarece persistă pe termen lung, având un impact major asupra vieții de zi cu zi.
Printre evenimentele care pot cauza tulburare de stres posttraumatic se numără:
- Lupta în război;
- Abuzul fizic în copilărie;
- Violența sexuală sau violul;
- Accidente rutiere;
- Amenințarea cu arma;
- Asaltul fizic sau tâlhăria;
- Atacurile teroriste;
- Dezastrele naturale;
- Incendiile;
- Tortura;
- Răpirea și sechestrarea;
- Primirea unui diagnostic medical grav;
- Masacre sau persecuții;
- Hărțuire;
- Nașterea naturală traumatizantă sau complicată;
- Asistarea la rănirea sau uciderea altei persoane.
Totuși, tulburarea de stres postraumatic nu apare numai pe fondul întâmplărilor care au pus în pericol persoana. Uneori, tulburarea se poate dezvolta și după un șoc emoțional, cum ar fi după pierderea neașteptată a unei persoane dragi. Alte cauze posibile sunt internarea într-o secție de psihiatrie și episoadele repetate de abuz emoțional (cum ar fi bullying, rasism).
Printre factorii de risc se numără:
- Ocupațiile stresante, cum ar fi în cadrul serviciilor de urgență (medici, pompieri, polițiști) sau armatei;
- Prezența altor tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietate sau depresie;
- Istoric familial de tulburări de sănătate mintală;
- Lipsa sprijinului din partea celor dragi;
- Adicții, cum ar fi de dependența de alcool sau droguri;
- Experimentarea traumelor la vârste fragede, în copilărie;
- Experimentarea traumelor în mod repetat sau pe termen lung;
- Senzațiile puternice simțite în timpul evenimentului, cum ar fi frica intensă sau groaza;
- Confruntarea cu alte cauze de stres suplimentar, cum ar fi lipsa unui adăpost, sărăcia, pierderea jobului sau încarcerarea în închisoare.