Tromboza venei porte

Ce este tromboza venei porte

Tromboza venei porte este o îngustare sau o blocare a venei porte, din cauza unui cheag de sânge. Vena portă este un vas de sânge care transportă sângele de la nivelul tractului gastrointestinal, veziculei biliare, pancreasului și splinei până la nivelul ficatului. Tromboza de venă portă se poate dezvolta în corpul principal al venei porte sau în ramurile ei din interiorul ficatului și se poate extinde la venele splinei sau ale intestinului. Tromboza venei porte este o afecțiune care apare frecvent la pacienții cu ciroză hepatică, însă poate apărea și în absența unei boli hepatice. Lăsată netratată, o tromboză portală poate duce la complicații importante precum ischemia intestinală sau septicemia, care pot pune viața în pericol.

• 
  Tromboza venei porte necesită tratament medical. Programează-te!

Cauze și factori de risc

Cauzele trombozei de venă portă diferă în funcție de vârstă.

La nou-născuți și sugari, cauza este infecția bontului ombilical.

La copiii mai mari, cauzele sunt apendicita și septicemia.

La adulți, cauzele pot fi:

• ciroza hepatică;
• policitemia (creșterea numărului de globule roșii);
• trombocitoza (creșterea trombocitelor);
• anumite tipuri de cancer (de exemplu, tumori ale căilor biliare);
• intervențiile chirurgicale la nivelul abdomenului;
• tulburări care fac sângele mai predispus la coagulare: deficit de antitrombină, deficit de proteină C sau S, mutația factorului V Leiden, sindromul antifosfolipidic;
• afecțiuni inflamatorii abdominale: pancreatită, colecistită, apendicită;
• sarcina;
• utilizarea contraceptivelor orale.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cum se manifestă tromboza de venă portă?

Din punct de vedere clinic, tromboza de venă portă poate fi acută sau cronică.

Pacienții cu tromboză venoasă portală acută pot prezenta:

dureri abdominale

• greață;
• vărsături;
• sângerare rectală;
• diaree;
• febră;
• ascită (lichid în abdomen).

La pacienții cu tromboză portală cronică, simptomele apar treptat, ca urmare a creșterii presiunii în vena portă, proces numit hipertensiune portală. Acești pacienți pot dezvolta varice esofagiene sau gastrice care se pot rupe, provocând hemoragie digestivă. Sângele poate fi eliminat prin vărsătură (hematemeză) sau poate trece în sistemul digestiv unde este digerat și apoi eliminat prin scaun sub forma unui scaun negru (melenă). Acești pacienți mai pot prezenta durere în partea superioară stângă a abdomenului, din cauza măririi de volum a splinei, acumulare de lichid la nivelul abdomenului, icter și apariția unor vene la nivelul pielii abdomenului.

• 
  Dacă ai simptome de tromboză a venei porte, programează-te la SANADOR!

Stabilirea diagnosticului

Pentru stabilirea diagnosticului, medicii utilizează următoarele proceduri diagnostice:

Analize de sânge

Funcția ficatului este normală sau aproape normală, cu excepția cazului în care tromboza venei porte apare la un pacient cu ciroză hepatică. În acest caz, se constată o creștere a enzimelor hepatice TGO, TGP, a fosfatazei alcaline și a bilirubinei. Pacienții pot prezenta scăderea numărului de trombocite ca urmare a creșterii în volum a splinei.

Ecografia Doppler abdominală

Ecografia poate pune în evidență cheagul de sânge din vena portă ca un material cu densitate crescută care ocupă parțial sau complet vena portă, cu scăderea sau chiar absența fluxului de sânge la acest nivel. Ecografia poate depista și creșterea în volum a ficatului sau splinei. Ecografia cu substanță de contrast și ecografia endoscopică sunt modalități ecografice mai noi, care s-au dovedit a fi superioare ecografiei clasice în ceea ce privește identificarea trombilor și a fluxului de sânge la nivelul venei porte.

CT și RMN

Tomografia computerizată și examenul RMN oferă informații suplimentare, cum ar fi extinderea cheagului de sânge, prezența infarctului intestinal și starea organelor învecinate. Aceste investigații pot fi folosite și pentru a face diferența între un cheag de sânge care blochează vena portă și o tumoră. Examenul CT și RMN-ul sunt investigații valoroase în determinarea operabilității unui cancer care implică vena portă, dar și pentru a monitoriza pacienții după efectuarea unor proceduri.

Splenoportovenografia

Este o investigație invazivă, rar utilizată astăzi datorită folosirii pe scară largă a altor investigații precum ecografia, scanare CT și examenul RMN. Constă în injectarea unei substanțe de contrast la nivel intravenos și efectuarea de radiografie pentru a obține imagini. Această investigație ajută la diagnosticarea trombozei de venă portă, la măsurarea presiunii din vena portă și la evaluarea permeabilității sistemului venos porto-splenic pentru o viitoare operație.

Endoscopia digestivă

Endoscopia este o investigație importantă la pacienții cu tromboză venoasă portală, deoarece gastropatia hipertensivă este prezentă frecvent în tromboza de venă portă acută, iar varicele esofagiene sau gastrice sunt o constatare frecventă la pacienții cu tromboză venoasă portală cronică.

Evaluarea stării procoagulante

Odată stabilit diagnosticul de tromboză portală, este important să se facă o evaluare a stării care favorizează coagularea sângelui prin determinarea nivelelor de antitrombină, de proteină C și S, a mutației factorului V Leiden sau detectarea anticorpilor antifosfolipidici.

• 
  La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile trombozei de venă portă

Tromboza venei porte se poate complica cu:

• Hipertensiune portală. Hipertensiunea portală se referă la creșterea tensiunii la nivelul venei porte și este responsabilă pentru majoritatea complicațiilor care se întâlnesc în tromboza cronică a venei porte. Aceasta se manifestă prin splenomegalie (creșterea în dimensiuni a splinei), dezvoltarea varicelor esofagiene și gastrice și apariția lichidului de ascită.
• Infarctul intestinal. Infarctul intestinal se observă atunci când tromboza de venă portă acută progresează și determină obstrucția venelor intestinale, provocând reflex și scăderea în diametru a arterelor intestinale și ocluzie intestinală.
• Tromboza venoasă portală septică. Tromboza septică a venei porte apare atunci când tromboza de venă portă se dezvoltă la un pacient cu un focar abdominal de infecție, precum colecistita sau apendicita.
• Colangiopatia portală. Este o complicație care poate apărea în cazul pacienților cu tromboză portală de lungă durată, din cauza compresiei pe care o realizează venele colaterale din jurul venei porte asupra căilor biliare. Această afecțiune poate duce la îngustarea canalelor biliare, provocând icter și colangită.

• 
  Complicațiile trombozei venei porte pot fi severe. Programează-te!

Tratamentul recomandat

Tratamentul are ca scop deschiderea venelor blocate, pentru a preveni apariția complicațiilor.

Anticoagularea este inițiată la pacienții cu tromboză portală care nu au ciroză hepatică. Administrarea anticoagulantelor la pacienții cu ciroză hepatică nu este recomandată, decât dacă pacienții prezintă și alte indicații, precum trombofilie, cheaguri în venele intestinului sau întreruperea fluxului de sânge către intestine. Rolul medicamentelor anticoagulante este de a împiedica extinderea cheagurilor deja formate și de a preveni apariția unor noi cheaguri de sânge. În cazul pacienților cu tromboză portală acută, cu cât tratamentul anticoagulant este administrat mai devreme, cu atât șansa de deschidere a venelor blocate este mai mare.

În cazul pacienților cu tromboză portală cronică, administrarea anticoagulantelor este mai riscantă, din cauza posibilității de sângerare de la nivelul varicelor esofagiene. Cu toate acestea, conform studiilor, numărul de episoade hemoragice la pacienții cu tromboză de venă portă care primesc anticoagulant nu a crescut. Studiile au demonstrat că anticoagulantele sunt eficiente în prevenirea apariției de noi cheaguri de sânge. O opțiune de tratament în cazul pacienților cu varice esofagiene este tratarea endoscopică a varicelor înainte de începerea tratamentului anticoagulant.

Tratamentul trombolitic are rolul de a dizolva cheagurile de sânge. Aceste medicamente pot fi administrate prin intermediul unei vene de la nivelul brațului, în artera mezenterică superioară sau în vena portă, pe cale transjugulară sau transhepatică. Chiar dacă pot exista efecte secundare, tromboliza ar trebui să fie luată în considerare atunci când terapia anticoagulantă inițială eșuează.

Trombectomia este intervenția de extragere a unui cheag dintr-un vas de sânge. Trombectomia se poate face prin intervenție chirurgicală sau pe cale percutanată transhepatică, însă a fost asociată cu reapariția cheagurilor de sânge. O altă metodă de extragere a cheagului de sânge este tromboaspirația cheagului pe cale transhepatică percutanată, intervenție efectuată cu succes la unii pacienți.

Șuntul portosistemic intrahepatic transjugular (TIPS) este o procedură nechirurgicală care utilizează un tub pentru a conecta vena portă la un alt vas de sânge de la nivelul ficatului, ocolind partea blocată a venei porte. Realizarea unui șunt pe cale chirurgicală ar putea reprezenta o procedură de ultimă alegere, în caz de eșec al celorlalte metode de tratament.

Opțiunile de tratament pentru hipertensiunea portală sunt:

• introducerea pe cale endoscopică a unor benzi de cauciuc care ligaturează varicele esofagiene sau introducerea unor agenți sclerozanți la nivelul varicelor;
• medicamente precum betablocante și nitrați, care scad presiunea în vena portă și previn sângerarea esofagiană;
• octreotid, un medicament care reduce fluxul de sânge către ficat și scade presiunea portală.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Cum poate fi prevenită tromboza venei porte?

Deoarece aproximativ 25% dintre pacienții cu ciroză hepatică dezvoltă tromboză venoasă portală, sunt foarte importante măsurile de prevenire a cirozei hepatice.

Măsurile care pot fi luate sunt:

• renunțarea la fumat;
• întreruperea consumului de alcool;
• vaccinare împotriva virusului hepatitei B;
• evitarea medicamentelor toxice pentru ficat;
• adoptarea unei alimentații sănătoase;
• efectuarea regulată de exerciții fizice;
• scădere ponderală în cazul pacienților cu obezitate;
• consultații medicale periodice pentru descoperirea la timp a afecțiunilor hepatice;
• menținerea sub control a tensiunii arteriale și a diabetului zaharat.

 Alte măsuri care pot fi luate pentru a preveni tromboza venei porte sunt:

• administrarea de anticoagulante la pacienții cu hipertensiune portală și ciroză hepatică după intervenția de îndepărtare a splinei;
• evitarea utilizării contraceptivelor orale.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te la consultație!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu tromboza venei porte au acces la toate metodele de diagnostic, inclusiv investigații imagistice realizate cu cele mai performante echipamente, printre care 4 aparate pentru examen RMN 3 Tesla și 4 computere tomografe de ultimă generație, care asigură imagini detaliate, de cea mai bună calitate.

În funcție de rezultatele investigațiilor, medicii experimentați ai Spitalului Clinic SANADOR aleg tratamentul potrivit și oferă recomandări utile pentru menținerea sănătății vasculare și hepatice. Grație Centrului integrat de excelență în boli hepatice SANADOR, pacienții cu afectare hepatică au acces la investigații avansate și tratamente moderne, care sunt abordate multidisciplinar, datorită unei echipe formate din medici de diferite specializări, cu competențe relevante pentru fiecare caz.

În cazul în care apar sângerări digestive din cauza hipertensiunii portale, pacienții se pot adresa Compartimentului de Primiri Urgențe SANADOR, unde echipa medicală intervine cu promptitudine pentru stabilizarea oricărui pacient.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Programează-te!