Complicațiile provocate de toxiinfecție alimentară
În caz de toxiinfecție alimentară la copii, deshidratarea este o complicație frecventă. De multe ori, pentru a preveni sindromul de deshidratare acută, cauzat de pierderi prin vărsături și diaree, precum și de lipsa aportului oral, este indicată internarea în spital și administrarea de perfuzii cu glucoză și electroliți.
Un copil deshidratat prezintă buze uscate, cearcăne întunecate sub ochi și este mai somnolent decât în mod normal. O altă complicație care, de asemenea, apare mai frecvent la copii, este hipoglicemia. Datorită faptului că pacientul nu se poate alimenta, nivelul glucozei din sânge scade, iar acesta prezintă somnolență, tremor sau amețeală.
Bacteriemia reprezintă o complicație posibilă a oricărei infecții, indiferent de localizare digestivă, respiratorie sau urinară. În cazul toxiinfecției alimentare, bacteriile pot trece din sistemul digestiv în sânge, determinând sepsis. Această complicație necesită internare în spital și tratament intravenos. Bacteria poate invada, de asemenea, sistemul nervos central, determinând meningită.
Sindromul post-enteritic se manifestă prin modificări ale scaunului și durere abdominale, ce persistă după episodul acut de toxiinfecție alimentară. Complicațiile rare ale toxiinfecției alimentare sunt artrita reactivă (afectarea unei articulații după infecția digestivă) și sindromul Guillan-Barre (o boală autoimună care atacă sistemul nervos).
O toxiinfecție alimentară în sarcină poate determina apariția unor complicații severe. Există riscul ca gravidă să piardă sarcina dacă este diagnosticată cu toxiinfecție alimentară. Pe de altă parte, nou-născutul poate prezenta sepsis sau miningită.