Stenoza mitrală

Ce este stenoza mitrală

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Stenoza mitrală este o afecțiune în care se produce îngustarea orificiului mitral, ceea ce face ca sângele să treacă cu dificultate din atriul stâng în ventriculul stâng. Acest lucru se datorează faptului că valva mitrală nu se mai deschide așa cum ar trebui. Ventriculul stâng este camera principală a inimii care pompează sângele bogat în oxigen de la inimă către toate celelalte organe. Din cauza stenozei valvei mitrale, ventriculul stâng va primi o cantitate mai mică de sânge și prin urmare va pompa o cantitate mai mică de sânge către celelalte organe. Dacă nu este tratată, stenoza mitrală poate duce la numeroase complicații precum insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral, aritmii sau hipertensiune pulmonară.

Cauze și factori de risc pentru stenoza mitrală

Stenoza valvei mitrale poate prezenta mai multe cauze:

• Febra reumatismală, o complicație a faringitei cu streptococ netratată, care reprezintă cea mai frecventă cauză de stenoză mitrală. Îngustarea valvei mitrale apare deoarece sistemul imunitar care luptă împotriva infecției netratate afectează valva. Stenoza mitrală reumatică apare mai frecvent la persoanele în jurul vârstei de 50 de ani, iar simptomele apar după câțiva zeci de ani de la producerea infecției.
• Depunerile de calciu. Odată cu înaintarea în vârstă, apar depozite de calciu la nivelul valvei mitrale. Acestea pot duce la îngustarea orificiului mitral și pot face ca valva mitrală să nu mai funcționeze așa cum ar trebui;
• Radioterapia. Tratarea anumitor tipuri de cancer prin radioterapie poate duce la îngroșarea valvei mitrale, provocând stenoză mitrală;
• Boli cardiace prezente la naștere. În cazuri rare, unii copii se pot naște cu o valvă mitrală îngustată. Copiii născuți cu această afecțiune rareori trăiesc după vârsta de 2 ani, cu excepția cazului în care sunt supuși intervenției chirurgicale.

Alte cauze mai rare care pot duce la stenoza valvei mitrale sunt:

• lupus eritematos sistemic;
• artrita reumatoidă;
• endocardita infecțioasă;
• boala Fabry.

Factorii de risc pentru stenoza valvei mitrale sunt:

• vârsta înaintată;
• sexul feminin;
• infecțiile streptococice netratate;
• consumul de droguri ilegale;
• utilizarea anumitor medicamente;

Semne și simptome în stenoza mitrală

• 
  Oboseala și durerile în piept pot indica o stenoză mitrală. Programează o consultație!

Stenoza valvei mitrale este o valvulopatie care evoluează lent. Este posibil ca pacienții să nu aibă simptome sau să prezinte simptome ușoare timp de mai mulți ani.

Cele mai frecvente semne și simptome sunt:

• dificultăți de respirație;
• oboseală;
• palpitații (bătăi puternice ale inimii);
• durere în piept;
• amețeală sau stare de leșin;
• tuse persistentă, uneori cu sânge;
• umflarea picioarelor;
• acumulare de lichid în abdomen sau la plămâni;
• suflu cardiac specific, pe care medicul îl poate auzi cu stetoscopul.

Simptomele stenozei mitrale pot apărea sau se pot agrava în situațiile în care pulsul crește, de exemplu în timpul efortului fizic. Orice situație care supune organismul la stres, inclusiv sarcina sau infecțiile, poate duce la apariția simptomelor.

Posibile complicații ale stenozei mitrale

Atunci când nu este tratată, stenoza valvei mitrale poate duce la numeroase complicații:

Fibrilația atrială

Fibrilația atrială este o complicație care apare frecvent la pacienții cu îngustarea orificiului mitral. Aceasta este o tulburare a ritmului cardiac care face inima să bată neregulat. Din această cauză, sângele trece cu dificultate din camerele superioare (atrii) în camerele inferioare (ventriculi) și poate rămâne în atrii mai mult timp, formându-se cheaguri de sânge în inimă.

Accidentul vascular cerebral

Cheagurile de sânge din inimă se pot desprinde și pot ajunge într-un vas de sânge din creier pe care îl blochează și astfel apare accidentul vascular cerebral.

Hipertensiune pulmonară

Îngustarea valvei mitrale poate produce creșterea tensiunii în arterele pulmonare. Din această cauză inima va trebui să lucreze mai mult pentru a putea pompa sângele către plămâni, unde va fi oxigenat.

Edem pulmonar

În stenoza mitrală, cantitatea de sânge care nu poate trece din atriul stâng în ventriculul stâng va ajunge înapoi în vasele de sânge pulmonare, provocând o acumulare de lichid neobișnuită în plămâni. Aceasta va produce dificultăți de respirație, tuse și o senzație de apăsare la nivelul pieptului. Edemul pulmonar poate pune viața în pericol și necesită tratament imediat.

Insuficiență cardiacă dreaptă

Din cauza presiunii crescute pe care stenoza valvei mitrale o produce în arterele pulmonare, ventriculul drept va trebui să depună un efort suplimentar pentru a putea pompa sângele către plămâni. Acest lucru va duce în timp la insuficiență cardiacă pe partea dreaptă a inimii, care apoi se poate extinde și la partea stângă, rezultând insuficiența cardiacă globală.

Diagnosticarea stenozei mitrale

• 
  La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Pentru a stabili diagnosticul de stenoză mitrală, se realizează mai multe investigații:

• Electrocardiograma (EKG). EKG măsoară activitatea electrică a inimii cu ajutorul unor electrozi plasați la nivelul pielii. În cazul pacienților cu stenoză mitrală, EKG-ul poate evidenția modificarea undei P din cauza atriilor dilatate, semne de hipertensiune pulmonară sau aritmii precum fibrilația atrială.
• Ecocardiografia. Ecocardiografia este principala metodă prin care este diagnosticată stenoza valvei mitrale. Aceasta permite calcularea unor parametri precum aria valvei mitrale sau gradientul transmitral pe baza cărora se stabilește dacă îngustarea valvei mitrale este ușoară, moderată sau severă. Un alt avantaj alecocardiografiei este posibilitatea de depistare a unor complicații ale stenozei mitrale precum insuficiența cardiacă, hipertensiunea pulmonară sau fibrilația atrială. Ecocardiografia standard este transtoracică, efectuată cu ajutorul unei sonde care se plasează la nivelul pieptului. În cazul în care sunt necesare imagini mai detaliate, de exemplu înaintea unei intervenții chirurgicale, se poate efectua ecocardiografie transesofagiană. Aceasta se realizează prin introducerea unei sonde prin cavitatea bucală până în esofag care este mai aproape de inimă și astfel oferă imagini mai detaliate ale inimii.
• Radiografia toracică. O radiografie toracică evaluează starea inimii și a plămânilor. Aceasta poate arăta dacă inima este mărită, ceea ce poate fi un semn al stenozei mitrale.
• CT toracic. CT-ul toracic se face de obicei pentru a evalua îngustarea orificiului mitral care nu este produsă de febra reumatismală.
• RMN cardiac. RMN-ul folosește câmpuri magnetice și unde radio pentru a obține imagini detaliate ale inimii. Se poate folosi pentru a determina cât de severă este îngustarea valvei mitrale.
• Cateterism cardiac. Această investigație se face pentru a stabili severitatea stenozei mitrale atunci când alte teste nu sunt concludente. Presupune introducerea unui tub subțire printr-o arteră de la nivelul zonei inghinale sau de la nivelul brațului, care este ghidat până la inimă. Prin acest tub se introduce o substanță care colorează arterele de la inimă și cu ajutorul razelor X se obțin imagini. Poate stabili dacă pacientul cu stenoză mitrală prezintă în același timp și o boală coronariană. Prin cateterismul cardiac drept se poate stabili dacă pacientul are tensiune crescută în arterele pulmonare.

Tratamentul în stenoza mitrală

• 
  Alege SANADOR pentru tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Tratamentul medicamentos

În cazul pacienților cu stenoză mitrală ușoară care nu prezintă simptome, se recomandă controale regulate la medicul cardiolog. Medicamentele sunt recomandate la pacienții cu stenoză mitrală pentru a reduce simptomele. Există mai multe clase de medicamente ce pot fi administrate:

• Diuretice – ajută la eliminarea lichidului în exces de la nivelul plămânilor sau din alte părți ale corpului;
• anticoagulante – sunt necesare la pacienții cu fibrilație atrială deoarece subțiază sângele și previn apariția cheagurilor de sânge;
• antiaritmice – sunt administrate pentru a restabili ritmul normal al inimii la pacienții cu aritmii;
• betablocante - se utilizează pentru a scădea pulsul la pacienții cu bătăi rapide ale inimii.

Tratamentul intervențional

Valvuloplastia mitrală percutanată cu balon este o procedură intervențională care se recomandă la pacienții simptomatici cu aria valvei mitrale sub 1,5cm² și la pacienții care au riscuri prea mari pentru a fi supuși unei intervenții pe cord deschis. Această procedură constă în introducerea unui cateter cu un balon la vârf printr-un vas de sânge de la nivelul zonei inghinale. Acest cateter este ghidat până la valva mitrală îngustată. Ajuns la acest nivel, balonul este umflat și produce lărgirea orificiului valvei mitrale. La sfârșitul procedurii, medicul îndepărtează balonul și cateterul.

Tratamentul chirurgical

În cazul în care valvuloplastia mitrală cu balon nu poate fi efectuată, se poate recurge la operația pe cord deschis. În cazul pacienților cu stenoză mitrală, există două variante ale tratamentului chirurgical: înlocuirea valvei mitrale și repararea valvei mitrale.

De cele mai multe ori, se practică înlocuirea valvei mitrale cu o proteză mecanică (alcătuită din plastic sau metal) sau cu o proteză biologică (de origine umană sau animală). Pacienții cu proteză mecanică trebuie să urmeze tratament anticoagulant toată viața.

Repararea valvei mitrale se practică mai rar. Aceasta constă în îndepărtarea depozitelor de calciu și a altor țesuturi cicatriciale care împiedică deschiderea corectă a valvei mitrale.

Tratamentul stenozei mitrale la SANADOR

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

La Spitalul Clinic SANADOR, stenoza mitrală este diagnosticată și tratată cu tehnologie de ultimă generație și proceduri moderne. Medicii de elită din cadrul Departamentului de Chirurgie Cardiovasculară realizează o gamă largă de intervenții cardiace și vasculare, inclusiv valvuloplastii și operații de înlocuire și reparare a valvei aortice. La SANADOR s-a efectuat și înlocuirea valvei mitrale prin procedeul „valvă în valvă”, o premieră posibilă datorită dotărilor tehnologice de excepție și echipei medicale experimentate, cu pregătire înaltă.

Măsuri de prevenție pentru stenoza mitrală

Cele mai multe cazuri de stenoză mitrală ar putea fi prevenite prin tratarea corectă a infecțiilor bacteriene cu antibiotice. Cazurile de stenoză mitrală care apar din cauza îmbătrânirii nu pot fi prevenite, însă se poate întârzia apariția lor printr-o dietă sănătoasă, exerciții fizice regulate, scădere în greutate și control cardiologic cel puțin o dată pe an.

Programează-te!