Stenoza carotidiană

Ce este stenoza carotidiană?

Stenoza carotidiană este o afecțiune în care una sau ambele artere carotide se îngustează, din cauza plăcilor de aterom. Netratată, stenoza carotidiană se poate agrava în timp și poate duce la complicații severe, precum accidentul vascular cerebral.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Arterele carotide sunt două vase mari de sânge care pornesc din artera aortă, cea mai mare arteră din organism, merg de o parte și de alta a gâtului și pătrund în cutia craniană, unde se împart în mai multe ramuri. Aceste artere au rolul de a duce sângele oxigenat de la inimă la creier.

Cauzele și factorii de risc

Boala arterei carotide este determinată în cea mai mare parte de afecțiunea numită ateroscleroză, în care se formează plăci de aterom pe arterele carotide, care determină îngustarea vaselor de sânge. Aceste plăci, formate din grăsimi, colesterol, celule inflamatorii și alți compuși, pot crește în dimensiuni și pot duce la ocluzia arterială completă, adică la o carotidă înfundată. Consecințele pot fi dezastruoase, având în vedere că prin înfundarea unei artere carotide sângele nu mai poate ajunge la creier, iar celulele cerebrale încep să moară după numai câteva minute.

Alte cauze mai rare de stenoză carotidiană sunt displazia fibromusculară și anevrismul de arteră carotidă. Displazia fibromusculară apare mai frecvent la femeile cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani și include modificări ale peretelui arterelor, fără a fi implicată depunerea unor plăci de grăsime și fără inflamație. Această afecțiune poate duce la stenoză pe carotidă, ocluzie sau anevrism de arteră carotidă.

Cauza este necunoscută, dar se consideră că factorul genetic are un rol important, alături de fumat și de tulburările hormonale. Anevrismul de arteră carotidă este o dilatare asemănătoare unui balon care face ca sângele să curgă cu viteză redusă și să apară cheaguri de sânge care îngustează artera carotidă.

Cei mai importanți factori de risc pentru stenoza pe carotidă sunt:

• vârsta înaintată;
• sexul masculin;
• fumatul;
• hipercolesterolemie;
• obezitatea;
• diabetul zaharat;
• hipertensiunea arterială;
• lipsa activității fizice;
• cazuri în familie de boală coronariană ischemică sau de boala arterei carotide, caz în care este indicat un consult genetic.

Simptomele stenozei carotidiene

Stenoza carotidiană poate să nu determine simptome atunci când îngustarea nu este atât de severă încât să împiedice ajungerea sângelui la creier. În aceste cazuri, pacienții cu stenoză carotidiană pot fi complet asimptomatici.

În alte cazuri însă, stenoza pe carotidă poate să ducă la simptome precum dureri de cap, amețeli, vertij, senzație de leșin, în care starea de conștiență este păstrată sau sincopă, în care starea de conștiență este pierdută. Aceste simptome apar deoarece o cantitate mai mică de sânge ajunge de la inimă la creier.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Semnele unor posibile complicații

Complicațiile cele mai periculoase, care pot pune în pericol viața pacientului, sunt accidentele vasculare cerebrale. Acestea pot apărea prin mai multe mecanisme:

• placă ateromatoasă peste care se suprapune un cheag de sânge, care determină o carotidă înfundată, iar fluxul de sânge către creier este întrerupt complet și brusc;
• placă de aterom care se rupe, iar fragmente din ea merg de-a lungul arterelor până într-un punct în care nu mai pot trece mai departe și fluxul de sânge către creier este întrerupt.

În unele cazuri de stenoză carotidiană, primul semn al bolii este un accident ischemic tranzitor sau ischemia cerebrală.

Atacul ischemic tranzitor (AIT) este o boală în care fluxul de sânge către creier este întrerupt brusc și temporar. Această întrerupere a fluxului de sânge durează de la câteva minute până la maxim o oră, iar toate simptomele dispar în 24 de ore. Pacientul își revine complet după atacul ischemic tranzitor. Atunci când simptomele persistă mai mult de 24 de ore, este vorba despre un accident vascular cerebral (AVC).

Semnele și simptomele accidentelor vasculare sunt:

• furnicături sau amorțeală pe o parte a feței, pe o parte a corpului sau la un braț sau picior;
• imposibilitate de mișcare cu paralizie pe o jumătate a corpului;
• pierderea vederii, vedere dublă sau încețoșată;
• dificultate în mers, pierderea echilibrului, lipsa de coordonare a mișcărilor;
• dificultăți de vorbire;
• dificultăți de înghițire a alimentelor;
• probleme de memorie;
• confuzie, amețeli.

Diagnosticarea stenozei carotidiene

Există mai multe metode care pot fi folosite pentru a diagnostica o stenoză carotidiană.

Ascultarea arterelor carotide

Pentru a asculta arterele carotide, medicul cardiolog pune stetoscopul pe partea laterală a gâtului pacientului. În cazul în care artera carotidă este stenozată, se aude un suflu dat de sângele care trece printr-o zonă îngustată.

Ecografia Doppler

Ecografia Doppler este o investigație neinvazivă și nedureroasă, care utilizează ultrasunete pentru a evalua curgerea sângelui prin artera carotidă. Prin această metodă, medicul poate să vadă dacă există o îngustare sau o înfundare a arterei carotide. De asemenea, poate să stabilească severitatea stenozei: ușoară (0-49%), moderată (50-69%) și severă (70-99%).

Angiografie tomografică computerizată (angioCT)

AngioCT-ul este o investigație care folosește raze X pentru a vedea în detaliu artera carotidă. În timpul acestei investigații, medicul introduce în sângele pacientului o substanță de contrast care colorează arterele și astfel poate vedea mai bine orice îngustare sau înfundare arterială.

Angiografie prin rezonanță magnetică (angioRM)

AngioRMN-ul este un test neinvaziv care utilizează substanță de contrast, dar fără a folosi raze X, care oferă imagini în detaliu ale arterelor, putând observa orice modificare anormală a arterelor.

Angiografia cerebrală

Angiografia cerebrală este o procedură minim invazivă în care un tub subțire numit cateter este ghidat printr-o arteră din regiunea inghinală, până în zona din creier unde se suspicionează leziunea. Medicul folosește apoi substanță de contrast, pentru a colora arterele creierului și raze X pentru a obține imagini. Procedura poate depista cu ușurință o carotidă înfundată sau stenoza pe carotidă.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Tratamentul stenozei carotidiene

Tratamentul stenozei carotidiene se face în funcție de mai mulți factori: vârstă, starea generală de sănătate, severitatea stenozei și cât de bine poate suporta pacientul medicamentele sau procedurile intervenționale sau chirurgicale.

Dacă stenoza pe carotidă este mai mică de 50%, medicul poate recomanda schimbarea stilului de viață si medicamente. Dacă stenoza este de 50-70%, specialistul poate recurge la intervenții sau medicamente, în funcție de pacient. Dacă stenoza este de peste 70%, pacientului i se recomandă o procedură de cardiologie intervențională/radiologie intervențională (angioplastie carotidiană cu stent) sau endarterectomie carotidiană - o intervenție de chirurgie vasculară.

Modificarea stilului de viață include renunțarea la fumat, adoptarea unei diete cu puține grăsimi, bogată în fructe și legume, scădere ponderală în caz de obezitate, activitate fizică moderată, controlul glicemiei și al tensiunii arteriale.

Medicamentele care pot fi utilizate pentru a trata stenoza carotidiană sunt:

• Antiagregante plachetare: subțiază sângele și împiedică formarea chegurilor de sânge.
• Statine: scad colesterolul din sânge și împiedică formarea plăcilor de grăsime.
• Medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale: hipertensiunea arterială este un factor de risc pentru boala arterei carotide, astfel încât este foarte important ca tensiunea să fie ținută în limite normale

Angioplastia arterei carotide cu stent este o metodă de tratament pentru persoanele care nu pot fi supuse operației de endarterectomie carotidiană, din cauza riscurilor prea mari. Intervenția se face cu anestezie locală. Se folosește un tub mic, numit cateter, care se introduce printr-o arteră de la nivelul regiunii inghinale, până la artera carotidă. Prin acest cateter se introduce un balon, care este umflat pentru a deschide artera și apoi se plasează un stent, pentru a menține artera deschisă.

Endarterectomia carotidiană este folosită frecvent la pacienții cu plăci de grăsime la nivelul carotidelor și care au suferit un atac ischemic tranzitor sau un accident vascular cerebral ușor. Operația se face sub anestezie generală. Chirurgul face o mică incizie la nivelul gâtului, pentru a ajunge la artera carotidă. Apoi îndepărtează placa de aterom care a produs stenoza și coase artera la loc. Prin această procedură se imbunătățește fluxul de sânge care ajunge la creier.

Tratament performant al stenozei de carotidă la Spitalul Clinic SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții beneficiază de investigații imagistice avansate pentru diagnosticul rapid și precis al stenozei carotidiene. Tehnologia de ultimă generație pusă la dispoziția pacienților include echipamente performante pentru AngioCT și AngioRMN, laboratorul de angiografie fiind dotat cu două angiografe Philips Azurion 7.

Blocul operator de la Spitalul Clinic SANADOR este dotat cu două săli hibride, una fiind prevăzută cu angiograf, astfel încât pacientul poate fi supus în același timp la o intervenție de chirurgie vasculară și la o procedură de radiologie intervențională, pentru recuperare rapidă și durată scurtă de spitalizare.

Pentru tratamentul stenozei carotidiene, echipa chirurgicală de la Spitalul Clinic SANADOR poate realiza cu succes proceduri de endarterectomie carotidiană. De asemenea, pacienții pot beneficia de o procedură minim invazivă, endovasculară – angioplastie cu balon și stent – dacă primesc indicație pentru acest tratament.

În cazul unui accident vascular cerebral ischemic produs din cauza unei stenoze carotidiene severe, pacienții pot primi îngrijiri medicale rapide și prompte în Compartimentul de Primiri Urgențe, singurul din sistemul medical privat. De asemenea, la Spitalul Clinic SANADOR pacienții pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă pentru AVC ischemic, dacă se prezintă la spital în primele 4 ore și jumătate de la apariția simptomelor.

• 
  Vino la SANADOR, pentru a beneficia de cele mai avansate tratamente disponibile, realizate inclusiv prin proceduri minim invazive!

Măsuri de prevenție

Stenoza de artera carotidă poate fi prevenită prin:

• alimentație sănătoasă, care include fructe și legume proaspete, carne slabă, pește, produse lactate cu conținut scăzut în grăsimi;
• consum redus de sare, zahăr, grăsimi, alcool și alimente procesate;
• renunțare la fumat;
• activitate fizică: se recomandă activitatea fizică moderată (30 minute pe zi, 5 zile pe saptămână)
• scădere ponderală în caz de obezitate;
• evitarea stresului.

Programează-te