Stare de lesin - Cauze

Sincopa, denumita in termeni populari lesin, este definita ca pierderea temporara a cunostintei si a controlului muscular, cauzata de reducerea fluxului de sange la nivel cerebral. De regula, exista cateva semne premonitorii ale lesinului: senzatie de ameteala sau vertij, incetosarea vederii, infundarea urechilor. Starea de lesin poate fi cauzata de scaderea brusca a tensiunii arteriale si a ritmului cardiac. Sincopa nu este considerata o afectiune, ci o manifestare a altei afectiuni, precum sindrom carcinoid, hipotensiune ortostatică, hipoglicemie.

Majoritatea cazurilor de lesin in randul tinerilor nu sunt semnele unei afectiuni, insa in cazul varstnicilor acestea pot indica o boala mai severa, precum problemele cardiace. De asemenea, lesinul poate conduce la accidentari in urma caderii. Este important sa tratezi fiecare sincopa ca pe o afectiune medicala pana la stabilirea unei cauze de catre medic. În cazul unor stări frecvente de leșin, medicul poate indica monitorizarea tensiunii arteriale prin Holter TA.

Ce masuri poti lua in cazul unui lesin

• In lunile calduroase, cazurile de lesin sunt mai frecvente, fiind asociate cu temperaturile inalte si deshidratarea. Prin urmare, asigura-te ca bei multe lichide in acest anotimp.

• Daca ai un membru al familiei care lesina des, poti vedea din timp semnele unei sincope, asigurandu-te ca persoana nu se loveste in timpul caderii.

• In cazul in care o persoana lesina, verifica starea sa de constienta. Daca nu raspunde, suna la 112 si incepe manevrele de resuscitare.

• Daca lesinul intervine in timpul sau in urma unui efort fizic, fa-ti o programare la doctor pentru control.

In functie de cauzele lesinului, putem clasifica sincopele ca necesitand sau nu control medical.

Sincopa vasovagala

Este printre cele mai frecvente cauze de lesin, fiind de fapt un raspuns exagerat la o serie de stimuli. Termenul provine de la nervul vag, care controleaza procesele interne ale organelor, inclusiv ale inimii. Sincopa vasovagala intervine brusc, ca raspuns la un stimul vizual precum sange sau la emotiile puternice. Acestea scad brusc ritmul cardiac si tensiunea arteriala, provocand reducerea aportului de sange in creier si pierderea cunostintei. De cele mai multe ori, sincopa vasovagala se declanseaza ca urmare a unui stres emotional, dar poate fi declansata si de alti factori, precum expunerea directa la surse de caldura, deshidratarea, anorexia sau oboseala acumulata.

Apare cel mai des la persoanele tinere, cu varsta sub 35 de ani, dar poate aparea si la cei mai in varsta daca se forteaza in timpul urinarii sau al eliminarii scaunului. Manifestatiile cuprind transpiratie rece, senzatie de greata, vertij, paloare, senzatie de cascat si de incetosare a privirii imediat inainte de sincopa.

Acest tip de lesin nu este periculos si nu necesita un tratament. Pentru a preveni o sincopa, atunci cand apar primele semne si le recunosti in timp util, incearca sa te asezi intr-o pozitie orizontala, in care picioarele sunt ridicate la cel putin 30 de grade deasupra nivelului inimii, pentru a creste aportul de sange la creier. In cazul in care nu te poti intinde, asaza-te ghemuit cu picioarele intre genunchi.

Hipotensiunea ortostatica

Denumita si hipotensiune posturala, aceasta afectiune apare atunci cand te ridici brusc in picioare. Aceasta schimbare de natura gravitationala poate conduce la hipotensiune arteriala, urmata de dilatarea vaselor de sange de la nivelul inferior al corpului, privand astfel creierul de afluxul normal de sange.

Hipotensiunea ortostatica poate avea mai multe cauze, cum ar fi deshidratarea (uneori din cauza diureticelor precum ceaiul sau cafeaua), reactiile adverse la unele medicamente, de regula pentru hipertensiune arteriala, sau boala Parkinson. Riscul este mai ridicat la persoanele trecute de 50 de ani, crescand in incidenta direct proportional cu varsta. Sunt expusi sincopei si cei care fac tratament antihipertensiv sau care sufera de deshidratare.

Pentru evitarea starii de lesin, se recomanda sa te ridici usor din pat. Poti ramane o perioada in sezut, dupa care te poti ridica. Altfel, organismul va avea timpul necesar pentru reglarea tensiunii arteriale. Consuma regulat apa, mai ales in perioadele calduroase din an. In cazul in care aceasta manifestare se intampla des, medicul iti va recomanda sa faci un test TILT (testul mesei inclinate) pentru a determina variatia tensiunii arteriale in raport cu gravitatia.

Lesinul cauzat de aritmii sau alte afectiuni severe

Manifestarea unei sincope in timpul efortului fizic poate constitui un semnal de alarma, indicand o aritmie subiacenta. Pentru a determina acest lucru, va trebui sa mergi la un consult cardiologic amanuntit, pentru o serie de analize si teste care poate include ECG, Holter ECG, analize de sange, ecocardiografie, testul TILT etc. Va trebui sa dai si un istoric detaliat al afectiunilor medicale prezente in familia ta, precum alte cazuri de sincopa si frecventa acestora, convulsii, aritmie, infarct de miocard la o varsta tanara etc. Astfel, doctorul poate determina daca este vorba de o aritmie latenta, mostenita, ce iti poate pune in pericol viata.

Sincopa de la aritmie se produce atunci cand tulburarile de ritm conduc la scaderea tensiunii arteriale, provocand lesinul. Aceste tulburari pot proveni de la tahicardii ventriculare sau supraventriculare ori afectiuni ale valvelor cardiace. In cazul acestui tip de lesin, semnele premergatoare pot lipsi cu totul, sau se pot manifesta precum o senzatie de presiune la nivelul pieptului, palpitatii puternice si dificultate in respiratie.

Riscul cel mai ridicat este in cazul persoanelor cu varsta trecuta de 60 de ani si al celor cu un istoric de boli cardiace. De asemenea, persoanelor trecute de varsta de 40 de ani, care au lesinat pentru prima data in viata, li se recomanda o vizita la medicul cardiolog pentru mai multe investigatii.