Ce este sinuzita cronică

Sinuzita cronică constă în inflamarea sinusurilor (cavități ale craniului pline cu aer) care persistă mai mult de 12 săptămâni. Atunci când procesul inflamator cuprinde și căile nazale, afecțiunea poartă denumirea de rinosinuzită cronică. Boala are o evoluție recurentă, adică se manifestă prin cel puțin 4 episoade acute în decursul unui singur an. Sinuzita cronică apare la toate vârstele și este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cronice care necesită tratament cu antibiotice.

Tipuri de sinuzită cronică

Sinusurile sunt cavități ale viscerocraniului care au rolul de a filtra aerul în timpul inspirației. Craniul uman este alcătuit din 4 perechi de sinusuri, respectiv: frontale, etmoidale, sfenoidale și maxilare. Inflamația cronică poate afecta o singură pereche de sinusuri (de exemplu, sinuzita etmoidală cronică), ori poate cuprinde toate sinusurile paranazale, caz în care se numește pansinuzită. Indiferent de localizare, inflamația acestor cavități duce la obstrucția drenajului cu staza secrețiilor și scăderea cantității de oxigen, fapt care favorizează înmulțirea bacteriilor.

Sinuzita cronică poate fi alergică sau non-alergică (de exemplu, infecțioasă) sau poate fi determinată de anomalii structurale, precum deviația de sept sau polipoza nazală. În toate cazurile se observă îngroșarea mucoasei care căptușește cavitățile (modificări hiperplazice) și apariția infiltratului inflamator (acumularea anumitor celule ale sistemului imunitar, precum neutrofilele și eozinofilele).

Cauze și factori de risc

În general, la declanșarea rinosinuzitei cronice participă mai mulți factori precum:

  • infecțiile bacteriene (de exemplu, cu streptococi, pneumococi, Haemophilus influenzae sau Moraxella catarrhalis) ori fungice;
  • substanțele chimice iritante, precum fumul de țigară sau alte toxine din mediu;
  • alergenii din aer, precum acarienii, polenul sau mucegaiurile;
  • rinita cronică;
  • disfuncția ciliară;
  • imunosupresia (de exemplu, în infecția cu HIV);
  • anomaliile structurale care duc la obstrucția mecanică a mucusului (de exemplu, tumori sau polipoza nazală).

Otita medie, rinita alergică, astmul și fibroza chistică sunt afecțiuni întâlnite mai frecvent la pacienții cu sinuzită cronică. Infecțiile dentare netratate, persistente pot fi o sursă de germeni (focar infecțios) și pot cauza sinuzită maxilară cronică.

În anumite situații, forma cronică de boală apare după o sinuzită acută, chiar dacă infecția a fost eradicată prin administrare de antibiotice. Simptomele pot persista, fiind întreținute de fondul alergic al persoanei, de predispoziția genetică sau de anumite particularități structurale. Pacienții cu sindromul Churg-Strauss dezvoltă adesea sinuzită cronică refractară la tratament.

Cum se manifestă sinuzita cronică?

Cele 3 simptome cardinale ale sinuzitei cronice includ:

  • secreție purulentă verzuie sau de culoare galbenă;
  • durere facială (mai ales la palparea punctelor sinusale) însoțită de senzația de plenitudine sau presiune frontală;
  • obstrucție nazală (a ambelor sau a unei singure nări), mai ales nocturnă.

În plus, afecțiunea este însoțită adesea de cefalee de tensiune (durere de cap), otalgie (durere de ureche), hiposmie (pierderea parțială a mirosului), halitoză (respirație urât mirositoare) și dureri dentare. Sinuzita sfenoidală cronică poate determina senzație de presiune sau chiar durere în spatele ochilor, alături de vertij (amețeli). Febra nu este specifică formei cronice de boală, dar, atunci când este prezentă, poate fi un indicator de afectare severă sau complicații.

Diagnosticul de sinuzită cronică

  • Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează o consultație!

Semnele și simptomele de sinuzită cronică sunt supărătoare și, în general, orientează pacientul către un consult medical. Medicul specialist în ORL sau în rinologie va palpa punctele sinusale de la nivelul feței, fapt care poate declanșa o durere vie, ascuțită, specifică sinuzitei. În general, analizele de laborator nu evidențiază modificări specifice, cu excepția sinuzitei alergice în care testul Allergy Explorer (ALEX®) poate identifica alergenul cauzator.

Cele mai folosite investigații includ fibroscopia nazală, tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Consultul stomatologic și radiografiile dentare sunt recomandate în sinuzita cronică maxilară.

Fibroscopia nazală cu endoscop flexibil este o metodă de investigație minim-invazivă care permite vizualizarea cavității nazale și a sinusurilor. Fibroscopia nazală se poate efectua în ambulatoriu, sub anestezie locală și este o metodă prin care se pot preleva probe pentru examenul bacteriologic ori micologic sau chiar biopsii. Această procedură este completată de CT sau RMN cranio-cerebral care permit vizualizarea tuturor sinusurilor (inclusiv cele sfenoidale, de la baza craniului), a extinderii inflamației sau infecției și a complicațiilor, precum abcesul cerebral.

Posibile complicații

Complicațiile sinuzitei cronice, deși sunt rare, pot fi severe din cauza localizării anatomice a sinusurilor (în apropierea ochilor și a creierului). Febra, edemul (umflarea) și eritemul (înroșirea) unui ochi sau a ambilor ochi, diplopia (vederea dublă), cefaleea persistentă, rigiditatea nucală (gâtul înțepenit) și confuzia sunt semne și simptome de alarmă. Posibilele complicații includ:

  • dacriocistita (inflamația și înfundarea canalelor lacrimale);
  • abcesul sau celulita orbital(ă) – infecție a țesutului subcutanat din jurul ochilor;
  • tromboza de sinus cavernos – formarea unui cheag de sânge în sinusul cavernos care poate duce la pierderea bruscă a vederii;
  • meningita, abcesul cerebral sau subdural;
  • osteomielita și osteonecroza oaselor maxilo-faciale.

Tratamentul pentru sinuzită cronică

Tratamentul medicamentos al sinuzitei cronice include administrarea intranazală de corticosteroizi și soluție salină pentru diminuarea inflamației și curățarea secrețiilor, alături de analgezice sistemice pentru durere. O altă variantă de ameliorare a inflamației este terapia cu aerosoli, indicată mai ales copiilor. Antihistaminicele se administrează, în general, oral, dar există și sub formă topică, de spray-uri, în combinație cu alte substanțe. În cazurile severe de sinuzită se pot prescrie și glucorticoizi sistemici (per os). Infecțiile bacteriene, respectiv fungice, vor fi tratate cu medicație specifică (antibiotice, respectiv antifungice).

Tratamentul tuturor factorilor ce determină obstrucție nazală (deviația de sept, polipoza nazală, rinita cronică hipertrofică) este esențial și constă în proceduri chirurgicale, precum septoplastia sau hipertrofia turbinală.

În prezent, chirurgia endoscopică funcțională a sinusurilor este metoda chirurgicală cea mai folosită de medicii specializați în ORL, deoarece este o intervenție cu timp de recuperare rapid și cu risc minim de complicații. Acest procedeu permite dezobstruarea și lărgirea orificiilor naturale de drenaj ale sinusurilor, precum și îndepărtarea polipilor nazali, fapt care facilitează curățarea și vindecarea acestor cavități.

Watch on YouTube

Tratamentul sinuzitei cronice la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, afecțiunile ORL sunt diagnosticate și tratate cu metode moderne, care asigură precizia diagnosticului, indiferent de afecțiunea suspectată. Una dintre investigațiile folosite este videoendoscopia, care este ultraperformantă și furnizează rapid informațiile esențiale pentru stabilirea diagnosticului și a tratamentului potrivit. Medicii SANADOR au experiență și pregătire de top în chirurgia ORL, inclusiv în chirurgia rino-sinuzală endoscopică funcțională. Pentru că Spitalul Clinic SANADOR este multidisciplinar, la tratamentul cazurilor complexe participă și medici de diferite specialități, precum chirurgi plasticieni, chirurgi vasculari, neurochirurgi. Pacientul are, astfel, garanția unui tratament cu șanse maxime de succes.

Cum poate fi prevenită sinuzita cronică?

Metodele de prevenire a sinuzitei cronice includ:

  • scăderea riscului de a dobândi infecții ale tractului respirator superior (răceli) prin spălarea mâinilor cu apă și săpun, evitarea contactului cu persoanele infectate și purtarea măștilor de protecție;
  • tratarea alergiilor la medicul alergolog, inclusiv prin terapie de desensibilizare (imunoterapia alergen specifică);
  • menținerea curată a cavităților nazale prin realizarea periodică de inhalații cu abur sau folosirea regulată a soluțiilor saline;
  • renunțarea la fumat sau, în cazul nefumătorilor, evitarea fumatului pasiv;
  • folosirea aparatelor pentru umidificarea și purificarea aerului din încăperi.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR