Ce este sindromul May-Thurner

Sindromul May-Thurner este o boală vasculară rară, care afectează circulația sanguină și poate determina insuficiența venoasă. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de cardiologie realizate de medici experimentați, de investigații avansate, efectuate în condiții de maximă siguranță, cu tehnologie performantă, pentru o evaluare completă și tratament personalizat, adaptat nevoilor individuale.

Boala May Thurner mai este cunoscută și ca sindrom de compresie a venei iliace, pentru că este provocată de compresia venei iliace comune stângi de către artera iliacă comună dreaptă. În mod normal, la nivelul organismului, arterele și venele se încrucișează în diferite locuri, fără să determine simptomatologie.

Sindomul May-Thurner poate fi diagnosticat prin investigații imagistice performante, cum este ecografia Doppler.

În sindromul May-Thurner, artera iliacă comună dreaptă, care trece în mod normal peste vena iliacă comună stângă, determină compresia acesteia între arteră și coloană vertebrală, cu creșterea consecutivă a presiunii în interiorul venei. Pulsațiile arterei iliace, care trece peste vena iliacă, determină compresia venei pe vertebrele lombare, cu afectarea endoteliului venos (învelișul interior al peretelui vasului) și formarea unor cheaguri de sânge sau benzi fibroase. În cele din urmă, simptomele apar prin efectul de obstrucție (blocare) a circulației sângelui, cu stagnarea acestuia la nivelul venelor membrului inferior stâng și dezvoltarea unor trombi venoși.

Cauzele bolii May-Thurner

Nu se cunoaște cauza exactă a apariției bolii May-Thurner. Există, totuși, anumiți factori asociați cu un risc crescut de dezvoltare a acestui sindrom, precum:

  • Sexul – afecțiunea este mai frecventă în rândul femeilor;
  • Vârsta - boala de compresie a venei iliace apare adesea la adulți cu vârste cuprinse între 20 și 50 de ani;
  • Tulburări de statică vertebrală – scolioza;
  • Consumul de contraceptive orale;
  • Deshidratarea;
  • Statusul post-partum;
  • Multiparitatea (antecedentele de nașteri multiple);
  • Afecțiuni asociate cu creșterea coagulabilității sângelui.

Cum se manifestă sindromul de compresie a venei iliace

Pacientul cu sindrom May Thurner este, de regulă, asimptomatic, atâta timp cât nu se dezvoltă tromboza venoasă la nivelul membrului inferior stâng. Ulterior, acesta poate să acuze:

  • Durere la nivelul membrului inferior stâng, care poate fi descrisă ca o crampă;
  • Senzație de greutate la nivelul membrului afectat, care se ameliorează în timpul nopții;
  • Tumefierea (umflarea) membrului;
  • Modificări ale culorii pielii, variind de la roșu, albastru și nuanțe de mov;
  • Apariția de ulcere varicoase;
  • Dezvoltarea unei rețele de vene varicoase, vizibilă imediat sub piele.

Complicațiile sindromului de compresie a venei iliace

Principalele complicații determinate de boala May Thurner sunt reprezentate de:

  • Tromboză venoasă profundă – apariția unui tromb (cheag de sânge) la nivelul venelor membrului inferior stâng, cu risc de fragmentare a acestuia și migrarea unor mici bucăți (emboli) la nivelul circulației pulmonare;
  • TEP (trombembolie pulmonară) – este o complicație severă și amenințătoare de viață, motiv pentru care reprezintă o urgență medicală și apare prin migrarea unui fragment (embol) dintr-un cheag dezvoltat la nivelul membrelor inferioare la nivelul circulației pulmonare, cu blocarea acestuia la nivelul unor ramuri arteriale și oprirea fluxului de sânge la nivelul plămânului. Embolia pulmonară se poate manifesta prin dispnee (respirație cu dificultate), durere în piept (agravată de efortul inspirator), palpitații, hemoptizie (eliminarea de sânge prin tuse), tahipnee și tahicardie (accelerarea frecvenței respirației, respectiv a bătăilor cardiace).
  • Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Cum este diagnosticată boala May Thurner

Atunci când pacientul se prezintă la medic pentru simptomatologie de obstrucție venoasă a membrului inferior, după examenul clinic al membrului, prima investigație recomandată este, de regulă, ecografia Doppler a membrului inferior. Aceasta permite vizualizarea, cu ajutorul ultrasunetelor, a trombului la nivelul membrului inferior, care este o consecință a sindromului May Thurner, precum și a insuficienței venoase, cu dezvoltarea unei rețele venoase colaterale și a varicelor venoase.

Cu toate acestea, ecografia nu permite vizualizarea cu acuratețe a regiunii ilio-cavale, locul în care apare compresia asupra venei iliace. Alte investigații de tip imagistic recomandate pentru vizualizarea stenozei venei iliace și pentru a diagnostica boala MTS sunt reprezentate de:

  • Tomografia computerizată (CT) cu substanță de contrast – această investigație permite vizualizarea directă a zonei de compresie de la nivelul venei iliace comune stângi, între artera iliacă comună dreaptă și coloana vertebrală lombară, caracteristică sindromului May-Thurner. De asemenea, examenul CT permite evidențierea dezvoltării unor complicații, precum tromboza venoasă profundă sau a emboliei pulmonare, vizibile sub forma unor defecte de umplere cu substanță de contrast la nivelul venelor membrului inferior stâng, respectiv la nivelul circulației arteriale pulmonare;
  • Venografia membrului inferior – presupune injectarea unei substanțe de contrast la nivelul venelor, care determină opacifierea vaselor de sânge și facilitează vizualizarea lor ulterioară. Pentru generarea unei venograme, se aplică o tehnică numită fluoroscopie, cu ajutorul căreia se pot vizualiza imagini continue, în timp real, în urma furnizării succesive de raze X. Astfel, se pot evalua diverse defecte de umplere (cum sunt cele determinate de apariția unor trombi), precum și diverse stenoze sau îngustări pe traiectul venelor, caracteristice sindromului May-Thurner.

Tratamentul pentru sindrom May-Thurner

Tratamentul pentru sindromul May-Thurner are drept scop:

  • Îmbunătățirea circulației sanguine;
  • Reducerea riscului de formare a unor tromboze venoase profunde;
  • Tratarea trombozelor deja formate, respectiv prevenirea dezvoltării unor noi cheaguri.

Îmbunătățirea circulației sanguine în sindromul May-Thurner se poate obține în urma unor proceduri chirurgicale specifice, precum:

  • Venoplastie cu stent – metoda presupune inserția unui cateter (tub) la nivelul venei iliace stângi, cateter prevăzut cu un balon în capăt. În momentul în care acest tub este introdus și avansat la nivelul zonei de interes, balonașul atașat cateterului se umflă pentru a deschide și a dilata vena. Ulterior, la nivelul zonei proaspăt dilatate se îndepărtează balonul și se montează un mic dispozitiv flexibil, sub forma unui cilindru, numit stent, care se lasă pe loc pentru a menține acea dilatare și pentru a permite circulația normală a sângelui venos către vena cavă inferioară și, mai departe, către inimă;
  • Intervenție de bypass venos – presupune „scurtcircuitarea” zonei de îngustare a venei iliace comune stângi prin crearea, pe cale chirurgicală, a unei noi rute de pasaj a sângelui. Aceasta se obține prin atașarea unui grefon, adică a unei porțiuni de venă proprie recoltată de la pacient sau a unui material sintetic substituent, înainte și după zona de îngustare venoase.

Odată cu apariția complicațiilor, de tipul trombozei venoase profunde, tratamentul recomandat pentru afecțiunea May Thurner implică măsuri de tratament medicamentos, de tip anticoagulant, cu rol de reducere în dimensiuni a trombului deja format și de prevenție a dezvoltării unor alți trombi. De asemenea, pentru trombii de mari dimensiuni există posibilitatea introducerii direct la nivelul venei, prin intermediul unui cateter, a unei substanțe cu rol de distrucție efectivă a trombului (medicație trombolitică) în decurs de câteva ore sau zile de la formarea acestuia.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Monitorizarea persoanelor cu sindrom May-Thurner

Persoanele deja cunoscute cu afecțiunea de compresie a venei iliace trebuie monitorizate clinic periodic, pentru a diagnostica rapid tromboza venoasă profundă, principala complicație asociată acestui sindrom. Acești pacienți trebuie instruiți cu privire la semnele și simptomele asociate dezvoltării trombozei venoase profunde, pentru a crește șansele depistării rapide a complicației și pentru scăderea ratei de complicații asociate acesteia.

Pacienții cu sindrom May-Thurner trebuie încurajați să poarte ciorapi de compresie până deasupra genunchilor, care au rolul de a crește presiunea asupra membrelor inferioare și de îmbunătățire a circulației sanguine. De asemenea, este indicată menținerea ridicată a membrului inferior afectat peste planul inimii, în special în perioadele de decubit dorsal (în poziție culcată).

Persoanele care prezintă contraindicație pentru terapia anticoagulantă pot opta pentru montarea unui filtru de venă cavă inferioară. Acest filtru permite retenția (blocarea) oricărui fragment de cheag cu origine la nivelul membrului inferior, astfel încât acesta să nu ajungă în circulația pulmonară și să declanșeze trombembolie pulmonară.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare beneficiază de servicii medicale performante, asigurate de medici cu experiență, de investigații complete și de un plan terapeutic personalizat. În funcție de specificul fiecărui caz în parte, consultațiile de specialitate sunt urmate de examinări avansate, pentru stabilirea diagnosticului corect. Investigațiile imagistice sunt efectuate cu echipamente de ultimă generație, precum CT 128 slice, care furnizează imagini de înaltă rezoluție.

Atunci când există indicație pentru o intervenție de chirurgie vasculară, procedura este realizată în cele mai bune condiții la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator bine dotat, conectat la o Secție de Anestezie și Terapie Intensivă Cardiovasculară de categoria I. Chirurgii vasculari de la Spitalul Clinic SANADOR au o vastă experiență în realizarea de tratamente pentru cazuri complexe.

În funcție de indicație, tratamentul pentru sindromul May-Thurner poate fi realizat și prin intervenții vasculare hibride sau prin proceduri de cardiologie intervențională, efectuate în Laboratorul de Cateterism de la Spitalul Clinic SANADOR, dotat cu două angiografe de ultimă generație, Philips Azurion 7.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR