Totul despre sindromul de impingement al gleznei

Ce este sindromul de impingement al gleznei?

Sindromul de impingement al gleznei apare atunci când țesuturile moi sau dure de la nivelul gleznei sunt prinse între suprafețele articulare, provocând durere la anumite mișcări. Impingementul gleznei poate apărea atât în porțiunea anterioară a articulației gleznei, cât și în cea posterioară, determinând simptomatologie diferită în funcție de localizare.

Articulația gleznei, sau articulația talo-crurală, este formată de porțiunile distale (terminale) ale tibiei și fibulei, cele două oase ale gambei, împreună cu talusul, unul dintre oasele metatarsiene ale piciorului. Este o articulație de tip sinovial, fiind închisă într-o capsulă articulară, care este căptușită pe interior de o membrană sinovială, ce produce un lichid cu rol lubrifiant. O serie de ligamente înconjoară și stabilizează articulația, atât în porțiunea medială, cât și pe cea laterală.

Articulația gleznei permite efectuarea a două mișcări principale: dorsiflexia piciorului, mișcarea pe care o folosim în mersul pe călcâie, precum și flexia plantară, atunci când degetele sunt orientate în jos, mișcare utilizată în timpul mersului pe vârfuri. În mod normal, la nivelul articulației gleznei există niște spații libere, sau recesuri, atât în porțiunea anterioară, cât și în cea posterioară, care permit efectuarea acestor mișcări fără restricții de tip mecanic.

În urma traumatismelor repetate la nivelul gleznei, structurile ce aparțin de țesutul moale (ligamentele, capsula articulară sau membrana sinovială) se pot inflama și îngroșa și pot fi prinse între suprafețele osoase în timpul flexiei dorsale sau plantare, determinând durere și obstrucția mecanică a mișcării.

Sindromul de impingement al gleznei necesită tratament medical. Programează-te!

Tipuri de impingement la nivelul gleznei

Sindromul de impingement anterior (glezna fotbalistului) – reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de instabilitate articulară și unul dintre motivele principale de adresare către medicul ortoped; presupune compresia unor structuri moi sau dure periarticulare la nivelul compartimentului anterior al gleznei, între tibie și talus, în timpul dorsiflexiei piciorului;
Sindromul de impingement posterior (glezna dansatorului) – apare prin compresia unor structuri, cel mai adesea proeminențe osoase la nivelul porțiunii posterioare a gleznei, între tibie și talus, în timpul mișcării de flexie plantară.

Programează-te acum!

Cauze și factori de risc

Orice afectare a articulației gleznei, de tip traumatic, cum sunt entorsele, infecțios, reumatic sau de tip degenerativ poate determina iritarea și inflamația structurilor moi periarticulare, cu prinderea consecutivă a acestora între suprafețele osoase ale articulației în timpul mișcării.

Sindromul de impingement anterior afectează în special sportivii care au suferit entorse din cauza efectuării repetitive a mișcării de dorsiflexie a gleznei, precum fotbaliștii, jucătorii de baschet, alergătorii de performanță sau dansatorii de balet. Microtrauma repetată la nivelul porțiunii anterioare a capsulei articulare determină cicatrizarea acesteia, cu formarea de fibrocartilaj, precum și inflamația membranei sinoviale. În timp, organismul încearcă să se protejeze prin formarea unor excrescențe osoase, numite osteofite. Toate aceste structuri pot fi prinse între tibie și talus în timpul dorsiflexiei, determinând durere în porțiunea anterioară a gleznei și limitarea mișcării.

Sindromul de impingement posterior afectează persoanele care practică sporturi ce implică flexii plantare repetate, precum dansatorii de balet. Cel mai adesea, în timpul acestor mișcări, osul trigonum, un os accesor dezvoltat la nivelul suprafeței postero-laterale a talusului, este prins între tibie și calcaneu, determinând durere la nivelul călcâiului și restricția mișcării de flexie plantară. Osul trigonum este o structură congenitală, fiind prezentă încă de la naștere. Aproximativ 15-30% dintre oameni prezintă un astfel de os la naștere, însă la majoritatea dintre aceștia prezența osului este asimptomatică.

Dansatorii de balet practică în mod constant o poziție de flexie plantară extremă, numită Pointe, în care osul trigonum se poate prinde între marginea inferioară a tibiei și partea superioară a osului calcaneu. Această poziție poate irita, de asemenea, țesuturile moi din jurul osului trigonum, determinând compresia acestora și simptome de impingent posterior.

La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cum se manifestă impingementul de gleznă?

Sindromul de impingement la nivelul gleznei poate determina următoarea simptomatologie:

Durere în porțiunea anterioară a gleznei în timpul flexiei dorsale a piciorului, în sindromul de impingement anterior;
Durere la nivelul porțiunii posterioare a gleznei în timpul flexiei plantare, în sindromul de impingement posterior; această durere este adesea confundată cu cea din patologia tendonului Achilean;
Instabilitatea gleznei;
Edemul (tumefierea) gleznei;
Rigiditate articulară.

Dacă ai dureri de gleznă, vino la SANADOR!

Stabilirea diagnosticului

Impingementul de gleznă poate fi suspectat în timpul examenului clinic al pacientului. Durerea la nivelul gleznei, edemul și limitarea mișcărilor în articulație sunt sugestive pentru sindromul de impingement. De asemenea, istoricul de entorse repetate poate fi un alt indiciu pentru suspectarea acestei patologii.

Pentru a confirma suspiciunea, medicul va recomanda efectuarea unor investigații de tip imagistic, precum:

Radiografia articulației gleznei – radiografiile sunt utile pentru vizualizarea excrescențelor osoase, de tipul osteofitelor, dezvoltate la nivelul compartimentului anterior, la marginea inferioară a tibiei; de asemenea, radiografiile pot arăta prezența osului trigonum la nivelul marginii posterioare a talusului; această investigație are însă o utilitate limitată întrucât nu permite vizualizarea structurilor moi periarticulare;
Rezonanța magnetică (RMN de gleznă) – este investigația ideală pentru confirmarea sindromului de impingement, întrucât poate vizualiza edemul osos și de părți moi, precum și leziunile de sinovită, ligamentare si de cartilaj asociate, care pot determina simptomatologie de compresie; această investigație este adesea efectuată și preoperator, pentru a stabili cea mai bună variantă de tratament.

La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Tratamentul pentru impingementul gleznei

Inițial, medicul ortoped va recomanda un tratament conservator, non-chirurgical, ce implică măsuri precum:

Repaus fizic;
Aplicarea locală de gheață sau administrarea de medicația antiinflamatoare pentru reducerea durerii și a edemului;
Purtarea unei orteze de gleznă pentru câteva săptămâni, pentru reducerea mișcărilor în articulație;
Fizioterapie și exerciții efectuate sub îndrumarea unui kinetoterapeut, pentru întărirea musculaturii gleznei și a piciorului și creșterea stabilității articulare;
Injecțiile intraarticulare cu corticosteroizi, efectuate sub ghidaj ecografic, sunt utile pentru reducerea durerii și a inflamației, atunci când simptomatologia nu se ameliorează utilizând celelalte metode de tratament conservator.

Chirurgia ortopedică a gleznei se recomandă atunci când simptomele persistă după o perioadă de cel puțin 3 luni de tratament conservator. Decompresia articulației se realizează, cel mai adesea, pe cale artroscopică. Procedura de artroscopie a gleznei implică 2-3 incizii mici la nivelul pielii de deasupra articulației gleznei, prin care se introduc artroscopul și instrumentele chirurgicale. Artroscopul este un tub mic de forma unui pix, prevăzut cu o cameră video și cu o lumină, cu ajutorul cărora se pot transmite imagini mărite, în timp real, din interiorul articulației pe un monitor TV.

În cazul sindromului de impingement anterior, artroscopia permite chirurgului ortoped debridarea chirurgicală a articulației, adică rezecția oricărei zone de țesut inflamat, a ligamentelor sau porțiunilor îngroșate din capsula articulară, precum și a țesutului cicatricial în exces. Dacă sunt prezente excrescențe osoase, de tipul osteofitelor, acestea pot fi rezecate în timpul aceleiași proceduri. Pentru sindromul de impingement posterior, rezecția pe cale artroscopică a osului trigonum este eficientă pentru reducerea simptomatologiei.

Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Cum poate fi prevenit sindromul de impingement al gleznei?

Pentru prevenția sindromului de impingement al gleznei se recomandă:

Perioadă de repaus și program de kinetoterapie după o entorsă a gleznei, pentru redobândirea stabilității articulare înainte de reluarea antrenamentelor;
Purtarea unui suport de susținere pentru gleznă (gleznieră) în timpul antrenamentului;
Practicarea regulată a exercițiilor de stretching după orice antrenament;
Adoptarea unei tehnici corecte de antrenament, mai ales în cazul dansatorilor de balet;
Evitarea pe cât posibil a pozițiilor prelungite de dorsiflexie sau de flexie plantară.

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu sindrom de impingement al gleznei beneficiază de consultații de ortopedie complete și investigații realizate cu echipamente moderne. În funcție de rezultate și simptomatologia pacientului, medicii experimentați ai SANADOR aleg tratamentul potrivit. Dacă este nevoie de intervenție chirurgicală, aceasta se realizează artroscopic, minim invaziv, într-un bloc operator dotat conform celor mai înalte standarde internaționale, în care pacienții au garanția siguranței și calității actului medical.

Pentru fizioterapie și kinetoterapie, pacienții au la dispoziție Departamentul de medicină fizică și reabilitare SANADOR, unde beneficiază de planuri personalizate de recuperare și proceduri moderne, care asigură recuperarea corectă, precum și de exerciții și recomandări pentru evitarea problemelor de sănătate ale aparatului locomotor.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!