Ce este infarctul miocardic acut?

Infarctul miocardic acut sau atacul de cord reprezintă blocarea fluxului de sânge prin arterele care irigă inima. Circulația sângelui printr-o arteră coronară principală, precum artera coronară stângă, poate fi împiedicată de colesterolul depus în timp sau de un cheag de sânge. Astfel, porțiunea din miocard vascularizată în mod normal de acea arteră este privată de oxigen.

Severitatea afectării este mult mai mare atunci când obstacolul este brusc instalat (un cheag de sânge migrat) decât arunci când grăsimea se depune de-a lungul timpului pe pereții arterei. Evoluția treptată și îndelungată a îngroșării peretelui vascular permite dezvoltarea unor artere colaterale, care pot suplini într-o proporție mai mare sau mai mică fluxul de sânge din artera coronară afectată.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cu cât durata de timp în care sângele nu circulă prin arterele coronare crește, cu atât crește riscul ca acea porțiune din miocard (inima) să nu poată fi recuperată și să se producă decesul. De aceea, infarctul miocardic este o urgență medicală și o cauză importantă de mortalitate la nivel mondial. Recunoașterea simptomelor și apelarea serviciului de urgență poate salva vieți!

Cauze și factori de risc pentru atacul de cord

Cauza principală a producerii infarctului miocardic este blocarea circulației sângelui în arterele coronare, care au ca funcție principală irigarea inimii. Vârsta reprezintă un factor de risc important pentru producerea acestei boli. Odată îmbătrânirea, vasele își pierd elasticitatea și sunt mai dure, schimbându-și structura.

Bărbații cu vârsta peste 45 de ani sunt mai predispuși să dezvolte infarct miocardic. Femeile până la perioada menopauzei sunt mai protejate de nivelul hormonal (estrogeni). Istoricul familial de moarte subită cardiacă la vârste tinere, sub 55 de ani, predispune la producerea unui atac de cord timpuriu. Malformațiile cardiace, ca anomaliile arterelor coronare, pot predispune, de asemenea, la infarct miocardic.

Bolile cronice, precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, obezitatea, consumul de alimente bogate în colesterol, hipercolesterolemia, boala coronariană ischemică, ateroscleroza sau lipsa activității fizice reprezintă factori de risc pentru atacul de cord. Fumatul, de asemenea, favorizează formarea de cheaguri de sânge. Renunțarea la fumat aduce un beneficiu considerabil în prevenția infarctului.

Consumul de alcool sau de droguri și stresul cronic predispun la producerea infarctului miocardic. Femeile care au avut preeclampsie în timpul sarcinii sunt mai predispuse ulterior la un atac de cord. Puseurile hipertensive pot duce, e asemenea, la infarct.

De asemenea, riscul de infarct miocardic este mai mare în cazul unei infecții la nivelul inimii, cum este miocardita. Tromboza aortică poate duce, de asemenea, la infarct miocardic acut. HTA rezistentă la tratament crește semnificativ riscul de infarct miocardic acut, fiind o prioritate în cardiologia intervențională pentru a reduce riscurile cardiovasculare.

Semne și simptomele în infarctul miocardic acut

Durerea în piept (angina pectorală) este principalul semn care poate prevesti un atac de cord. Durerea este predominant pe partea stângă, poate iradia la nivelul umărului, brațului stâng sau la nivelul gâtului. Aceasta este de intensitate mare, ca o gheară. Membrul superior stâng poate fi amorțit.

Dispneea (dificultatea în respirație) sau palpitațiile (bătăi rapide, anormale ale inimii) pot fi resimțite de pacienți. Simptomele gastrice, precum dureri abdominale sau vărsături, pot ascunde un infarct miocardic și pot îndrepta bolnavul către un serviciu de gastroenterologie, prin confuzia cu afecțiunile digestive. Transpirațiile, oboseala sau senzația de amețeală sunt alte simptome ce pot fi resimțite în cazul atacului de cord.

Complicațiile atacului de cord

Una dintre cele mai frecvente complicații care apare după un atac de cord este reprezentă de aritmie. Porțiunea de miocard afectată nu se poate contracta normal și este mai predispusă să dezvolte anomalii de conducere miocardică. Această complicație necesită tratament pe termen lung, cu medicație anti-aritmică. Complicațiile mecanice, precum ruptura peretelui ventricular, sunt rare, însă pot pune viața în pericol. De asemenea, afectarea inimii poate duce la insuficiență cardiacă acută sau cronică și crește riscul unui accident vascular cerebral ischemic acut. De asemena, poate să apară șocul cardiogen, o complicație care constă în oprirea aportului de oxigen către organe.

Implicațiile sociale și psihice ale infarctului miocardic sunt importante. Depresia și anxietatea sunt mai frecvente în rândul persoanelor care au suferit un atac de cord. Infarctul miocardic se poate repeta dacă pacientul nu respectă recomandările și tratamentul post-infarct.

Diagnosticul de atac de cord

Prima investigație care poate fi efectuată într-un compartiment de primiri urgențe este electrocardiograma. EKG-ul în infarctul miocardic acut poate arata modificări imediate, precum unde T ascuțite sau supradenivelarea segmentului ST. Ulterior, apar undele Q,  ce vor rămâne pentru mai mult timp ca o marcă a infarctului prin care a trecut bolnavul.

În funcție de derivațiile în care sunt prezente aceste modificări, medicul cardiolog sau urgentist poate stabili prezumptiv ce arteră coronară a fost afectată. De asemenea, supradenivelarea segmentului ST pune diagnosticul infarctului miocardic cu supradenivelare de segment ST, care necesită tratament într-un centru specializat.

Analizele de sânge importante pentru a diagnostica atacul de cord sunt enzimele cardiace – troponina și creatin-kinaza.

Prin ecografie cardiacă transtoracică sau prin ecocardiografie transesofagiană, specialistul poate observa arterele coronare și permeabilitatea lor. Prin această investigație non-invazivă, medicul apreciază contractilitatea miocardului. Dacă porțiunea nevascularizată este afectată mai mult timp, nu se va mai contracta corect pentru a împinge sângele către organe. Medicul poate realiza și o ecocardiografie cu ser fiziologic barbotat, în cazurile de infarct miocardic inexplicabil, aceasta putând releva existența unor defecte ale inimii.

Angiografia coronariană - o intervenție de cateterism cardiac - examenul computer tomograf sau un RMN cardiac sunt investigații imagistice care ajută de asemenea la stabilirea diagnosticului. De asemenea, scintigrafia miocardică permite evaluarea viabilității miocardului, după atacul de cord.

Tratamentul în infarctul miocardic acut

Tratamentul medicamentos în infarctul miocardic este reprezentat de antiagregante - aspirină,  anticoagulante - heparina, anti-aritmice, nitroglicerina sau morfină. Oxigenul administrat pe mască sau prin canule nazale poate ameliora dispneea. Medicamentele beta-blocante sunt utilizate pentru controlul hipertensiunii arteriale.

Angioplastia coronariană, o procedură de cardiologie intervențională, este o metodă de tratament endovascular, minim invaziv, care se poate realiza în timpul angiografiei. Intervenția presupune introducerera unui cateter prin vas de sânge și avansarea sa până la nivelul arterelor coronare. Prin injectarea unei substanțe de contrast, medicul poate observa zonele îngustate sau blocate. Pentru a dilata aceste spații, el va umfla un balonaș care va lărgi pereții arterei sau se fixa un stent, care permite menținerea permeabilității vasului.

Tratamentul chirurgical al infarctului miocardic se realizează prin bypass la inimă, operație prin care chirurgul folosește o grefă vasculară pentru a ocoli zona arterială blocată sau îngustată, asigurând astfel revascularizarea cordului. Intervenția se realizează prin sternotomie, sub anestezie generală cu intubație orotraheală și circulație extracorporală. Recuperarea este mai îndelungată decât după angioplastie și riscurile operatorii sunt mai mari, dar în unele cazuri această procedură de chirurgie cardiovasculară reprezintă singurul tratament eficient.

Recuperarea după un atac de cord

După un atac de cord, este importantă menținerea unui stil de viață sănătos. Un plan de îngrijire în infarctul miocardic acut cuprinde adoptarea unei diete mediteraneene, exerciții fizice zilnice (30 de minute/zi), scăderea în greutate în caz de obezitate și renunțarea la fumat. Aceștia sunt factori protectori dovediți în prevenția infarctului miocardic.

Pacientul trebuie să respecte tratamentul medicamentos conform indicațiilor primite de la medic și să se meargă la un control de cardiologie cel puțin o dată pe an. Cei mai mulți pacienți își reiau activitatea normală în termen de 2 săptămâni până la 3 luni după un infarct miocardic acut.

Diagnostic și tratament la Spitalul Clinic SANADOR

În Compartimentul de Primiri Urgențe de la Spitalul Clinic SANADOR, singurul din sistemul medical privat, pacienții cu semne și simptome de infarct miocardic acut primesc diagnostic prompt și corect și tratament eficient, după o evaluare medicală completă.

Echipa specializată în medicină de urgență din cadrul CPU SANADOR are acces permanent la investigații imagistice performante, realizate cu echipamente de ultimă generație, iar analizele de laborator pot fi efectuate inclusiv la patul bolnavului, prin sistemul point-of-care.

Pentru diagnosticul avansat al infarctului miocardic, pacienții beneficiază de coronarografie, intervenție care poate fi completată de tratament prin angioplastie coronariană, dacă există indicație medicală. Procedura permite revascularizarea rapidă a miocardului afectat de ischemie și este realizează în același timp operator, în Laboratorul de Cateterism Cardiac de la Spitalul Clinic SANADOR, dotat cu angiografe Philips Azurion 7.Pacienții primesc îngrijiri avansate în USTACC - Unitatea de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci.

Atunci când este indicat tratamentul prin bypass aortocoronarian, operația se realizează în noul bloc operator, complet digitalizat, de la Spitalul Clinic SANADOR, conectat la o secție de Terapie Intensivă cardiovasculară de asemenea digitalizată, complet nouă, dotată cu cele mai moderne echipamente medicale existente în prezent.

Spitalul Clinic SANADOR dispune și de un Serviciu de Ambulanță cu dispecerat (telefon 021.9699) și flotă proprie de autospeciale, pentru acordarea celor mai performante îngrijiri prespitalicești de urgență și transport specializat la spital.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR