Rinofaringita acută (răceala)

Ce este rinofaringita acută, răceala sau guturaiul?

Rinofaringită acută, rinită acută, guturai sau răceală comună sunt termeni ce definesc aceeași afecțiune, adică o infecție respiratorie acută. Guturaiul se manifestă prin rinoree (secreții nazale), tuse și durere în gât și este frecvent de etiologie virală.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Aceste viroze au caracter sezonier și sunt mai des întâlnite toamna. În funcție de etiologie, caracterul sezonier poate varia, rinovirusurile și infecția cu virusurile paragripale provocând adesea infecții toamna și primăvara, pe când coronavirusurile și VSR au o circulație mai largă în perioada toamnă-iarnă. Rinofaringita acută netratată poate duce la complicații, inclusiv hipoacuzie temporară cauzată de disfuncția trompei lui Eustachio.

Cauze și factori de risc pentru răceală

Majoritatea răcelilor sunt produse de infecția cu rinovirusuri și mai rar de coronavirusuri, virusul sincițial respirator (VSR, care provoacă pneumonie cu virus respirator sincițial), adenovirusuri, metapneumovirus, bocavirus sau virusurile gripale și paragripale. Transmiterea se face pe cale aerogenă, prin particule respiratorii (picături Flügge), atingerea obiectelor sau a mâinilor persoanei contaminate și apoi atingerea ochilor, gurii sau a nasului, de unde virusul pătrunde în organism prin mucoasa nazală, oculară sau bucală.

Factorii de risc pentru guturai cuprind:

• intrarea în colectivitate;
• perioadele de stres;
• privarea de somn/alterarea calității somnului;
• vârsta mică (riscul de îmbolnăvire e mai mare pentru sugari și copiii mici).

Există și câțiva factori de risc pentru a dezvolta o formă mai severă de guturai și aceștia includ în principal: afecțiuni pulmonare preexistente, malnutriție, imunodeficiențe cronice și expunerea la fumul de țigară activ sau pasiv.

Nu există dovezi științifice care să susțină mitul popular conform căruia temperaturile scăzute sunt o cauză pentru dezvoltarea răcelii comune. Uscarea mucoaselor, frecventă în perioadele reci, poate favoriza riscul de infectare cu virusuri cu tropism respirator, care în aceste condiții pot învinge mai ușor mecanismele de apărare locală ale organismului.

Cum se manifestă rinofaringita acută?

Simptomele de răceală apar, în general, după o perioadă de incubație variabilă, de la 1 până la 3 zile, și cuprind tuse, strănut, alterarea stării generale, cefalee ușoară, dureri în gât și secreții seroase nazale cu sau fără congestie.

Febra apare inconstant și este mai des întâlnită în rândul copiilor. Se mai poate asocia și conjunctivita ca manifestare, însă aceasta apare doar la jumătate dintre cei afectați.

Rinofaringita acută la copii (sugari și copiii sub 3 ani) are o evoluție ușor diferită de cea a copiilor mari și a adolescenților, la care evoluția este similară cu cea a adulților.

Guturaiul la copii are o incubație mai lungă și vârful simptomatologiei este atins la 2-3 zile de la debut. Majoritatea copiilor se recuperează complet în 10-14 zile, însă tusea seacă poate persista la unii dintre aceștia până la 4 săptămâni.

Semnele și simptomele ce indică agravarea răcelii diferă la adulți și la copii, câteva dintre acestea sunt însă comune:

• cefalee persistentă;
• lipsa ameliorării simptomelor după 3-4 zile;
• durere la nivelul sinusurilor;
• dureri la nivelul urechii;
• febră peste 38 C.

În mod particular, la copiii mici, semnele de agravare cuprind și inapetența, agitația, plânsul incontrolabil sau respirația șuierătoare. Apariția acestor simptome impune prezentarea la medicul pediatru, pentru investigații și tratament de specialitate. Dacă nu este tratată corect, răceala poate duce la complicații cum este sinuzita acută.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Investigații pentru diagnosticul răcelii

Diagnosticul rinofaringitei acute este unul clinic. Analizele de laborator și imagistica medicală sunt utile doar în prezența simptomelor de agravare sau a suspiciunii apariției complicațiilor precum: otita medie, exacerbarea astmului bronșic, pneumonia, bronșita acută sau bronșita cronică, rinita cronică sau sinuzita acută.

În general, pe hemoleucogramă pot fi observate creșterea numărului de leucocite (WBC) și a vitezei de sedimentare a eritrocitelor (VSH).

Radiografia toracică sau cea de sinusuri este indicată doar în situații particulare, când medicul suspectează o suprainfecție bacteriană sau o sinuzită acută suprapusă.

Tomografia computerizată (CT) de sinusuri poate arăta o îngroșare a mucoasei sinusale în până la 40% din cazuri, unde etiologia este dată de rinovirusuri și nu are utilitate în practica clinică.

Există de asemenea, posibilitatea diagnosticului prin teste antigenice rapide pentru anumite grupuri de virusuri, cum ar fi cele gripale și paragripale, dacă contextul clinic le indică (sezon rece, epidemie de gripă active în comunitate), în special deoarece infecția cu aceste virusuri poate beneficia de tratament antiviral specific.

Testele de biologie moleculară, precum analiza PCR, sau testele clasice, prin inocularea pe medii de cultură, nu sunt considerate relevante pentru practica clinică, deoarece sunt costisitoare, iar identificarea unui agent etiologic precis nu afectează evoluția pacientului sau alegerea tratamentului (N.B. – cu excepția decelării infecției cu virusuri gripale, pentru care există tratament antiviral specific).

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Tratamentul pentru rinofaringită acută

Rinofaringita acută este în majoritatea cazurilor o boală autolimitată, cu durată de aproximativ 7-10 zile, care nu necesită tratament.

Pot fi administrate medicamente simptomatice, pentru corectarea stării generale, ameliorarea simptomelor de afectare a căilor respiratorii superioare (tuse, congestie nazală, durere în gât) precum:

• antiinflamatorii,
• antihistaminice (recomandate doar la persoanele peste 4 ani),
• decongestionante nazale (al căror uz nu trebuie să depășească 3 zile, pentru a evita fenomenul de congestie de rebound și dependență pe termen lung),
• siropuri de tuse (în special pentru copii),
• suplimente cu codeină, pentru ameliorarea tusei persistente după episodul acut.

Tratamentul suportiv include odihnă, hidratare adecvată, umidificarea aerului ambiant și utilizarea soluțiilor de irigare nazale fie sub formă de ser sau spray.

Antibioticele nu sunt indicate în absența unei infecții bacteriene dovedite prin analizele de laborator sau prin imagistică. Utilizarea excesivă de antibiotice este nocivă și în acest caz, deoarece episoadele de rinită acută sunt frecvente, iar utilizarea „profilactică” nu aduce niciun beneficiu, ci doar crește riscul de selectare a tulpinilor bacteriene rezistente din comunitate.

Deși au fost studiate ca remedii pentru răceala comună, nu există date care să susțină beneficiul administrării suplimentelor cu vitamina C, Zinc sau echinaceea.

La SANADOR, pacienții au acces la consultații asigurate de medici infecționiști, de medici pediatri sau de medici de familie, pentru stabilirea diagnosticului și prescrierea tratamentului necesar pentru rinofaringita acută. De asemenea, ei beneficiază de analize de laborator complete și de investigații imagistice avansate, în caz de necesitate.

Cum poate fi prevenit guturaiul?

Pentru că etiologia este multifactorială și reinfecția este frecventă, majoritatea oamenilor experimentând 2-3 episoade de guturai pe an, nu există un vaccin ce poate preveni infecția.

Igiena adecvată a mâinilor și utilizarea de dezinfectanți pentru obiectele posibil contaminate reduc transmisia. Izolarea persoanelor bolnave și utilizarea măștilor în zonele aglomerate pot reduce transmiterea și receptarea infecțiilor virale sezoniere.

În plus, acoperirea gurii și a nasului în timpul unui strănut sau a episoadelor de tuse previne împrăștierea particulelor virale pe suprafețe largi sau aerosolizarea acestora în aerul din proximitatea persoanei afectate.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Programează-te!