Restricția de creștere intrauterină

Ce este restricția de creștere intrauterină

Restricția de creștere intrauterină este a doua cauză de mortalitate infantilă, după prematuritate. Deseori, cele două probleme sunt asociate. 52% din nașterile cu feți morți intrauterin înainte de naștere se datorează restricției de creștere intrauterină și 10% din cazurile de mortalitate infantilă în Europa sunt o consecință a restricției de creștere intrauterină nerecunoscută în timp util.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Obstetricienii americani au definit această situație ca fiind una în care fătul își ratează atingerea potențialului propriu de creștere. Cu alte cuvinte, bebelușul nu ajunge să crească și să se dezvolte atât cât ar putea să o facă prin datele sale individuale, constituționale, determinate genetic. Întârzierea de creștere fetală poate debuta în orice moment al sarcinii și poate afecta atât dimensiunea copilului, cât si creșterea țesuturilor și organelor. Consecințele unui astfel de diagnostic se pot prelungi până în viața de adult ca probleme cardiovasculare, metabolice sau neurologice.

Din această categorie sunt excluși feții care sunt mici pentru vârsta lor gestațională, dar nu sunt mici la modul patologic. Există feți care sunt mici pentru că așa este constituția lor genetică și nu au probleme ulterioare de sănătate.

Tipuri de întârziere de creștere fetală

Specialiștii consideră că există trei tipuri de restricție de creștere fetală intrauterină: simetrică, asimetrică și mixtă. Restricția de creștere fetală simetrică sau primară este evidențiată de o dezvoltare redusă a tuturor părților corporale ale copilului. Apare într-un procent de până la 30% din cazuri.

În restricția de creștere fetală asimetrică, doar abdomenul este afectat, pe când măsurătorile craniului și ale creierului sunt normale. Cazurile de restricție fetală asimetrică ajung până la un procent de 80%. Al treilea tip de restricție de creștere fetală este întâlnit de regula în țările subdezvoltate, iar nou-născuții au trăsături mixte, caracteristice atât primului cât și celui de-al doilea tip.

Cauze și factori de risc

În societățile aflate în dezvoltare, malnutriția, malaria și lipsa accesului la îngrijirea medicală sunt principalele cauze ale restricției de creștere fetală. Totuși, chiar și în țările cu un status bun socio-economic, lipsa conștientizării acestei posibile probleme, lipsa de informație duce la neglijarea acestui diagnostic.

Foarte multe alte lucruri pot duce la întârzierea de creștere fetală. În primul rând, pot exista probleme în legătură cu placenta sau cu cordonul ombilical (de exemplu, circulara de cordon ombilical), organe care îi furnizează fătului nutrienți și oxigen. Fătul poate să nu primească suficient oxigen sau elemente nutritive prin placentă în timpul sarcinii, din mai multe motive: mama locuiește la altitudine (la munte), există o sarcină multiplă sau o sarcină gemelară, mama suferă de boală renală în sarcină, de eclampsie sau preeclampsie.

Anomaliile congenitale sau bolile cromozomiale sunt și ele asociate cu o greutate mică pentru vârsta gestațională (sub cea normală), de pildă, cazul copiilor cu sindrom Down. Infecțiile din timpul sarcinii pot și ele afecta greutatea bebelușului aflat în dezvoltare. Dintre acestea, cele mai periculoase sunt: sifilisul, rubeola, toxoplasmoza si infecția cu Cytomegalovirus.

Factorii de risc ce țin de mamă și de conduita ei pe timpul sarcinii implică fumatul, consumul de alcool sau droguri, dar și probleme de sănătate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala și bolile de inimă, bolile renale, tiroidiene, anemia, probleme de coagulare, malformații uterine (precum uterul dublu), dieta necorespunzătoare, medicația, afecțiuni stomatologice în sarcină, sarcini multiple sau alte boli cronice. Dacă mama are o constituție delicată, poate fi normal ca ea să aibă un bebeluș mic.

Posibile complicații ale restricției de creștere intrauterine

Restricția de creștere fetală crește riscul de oligohidramnios și de complicații postnatale pe termen scurt, dar si pe termen lung, în funcție de cauza care a dus la întârzierea de creștere fetală. De regulă, pentru acești copii, nașterea în sine (fie ea naștere naturală sau naștere prin cezariană), este un eveniment mult mai traumatic. Nou-născuții sunt predispuși ulterior la episoade de dispnee, aspirație de meconium, hipertensiune pulmonară persistentă, hipotermie, hipo/hiperglicemie, icter, hipocalcemie, policitemie, dificultăți de hrănire sau diverse intoleranțe alimentare, hemoragii pulmonare, infecții si multe altele. Acești copii pot avea de asemenea probleme neurologice și comportamentale, dar și un nivel de feritină scăzut.

În cazurile severe de restricție de creștere intrauterină, apare o posibilitate crescută de a dezvolta întârziere psihomotorie sau paralizie cerebrală. Copiii cu restricție de creștere intrauterină simetrică sunt de obicei subdezvoltați și au tendința de a rămâne cu o constituție mică de-a lungul întregii vieții, din cauza numărului mic de celule la naștere.

Pe de altă parte, cei cu o restricție de creștere asimetrică au un prognostic mai bun, datorită numărului normal de celule la naștere. Există mai multe studii care arată că la vârsta adultă au apărut boli metabolice, precum diabetul, dislipidemia, sindromul metabolic, probleme cardiace. Alte patologii întâlnite la acești adulți sunt: hipertensiunea arterială, obezitatea, schizofrenia, boala Parkinson, depresia, bipolaritatea, osteoporoza, cancerul de sân, cancerul ovarian, cancerul de colon, cancerul bronhopulmonar și altele.

• 
  Sarcina trebuie monitorizată cu regularitate. Vino la SANADOR pentru consultații!

Metode de diagnostic

Pentru a putea determina o restricție de creștere fetală, medicul obstetrician are nevoie să știe o vârstă gestațională cât mai precisă, de aceea este foarte importantă luarea în evidență a gravidei în primul trimestru de sarcină și stabilirea datei nașterii. Pentru aceasta, este necesară precizarea datei ultimei menstruații și efectuarea unei prime ecografii de sarcină. Pornind de la aceste date inițiale, medicul are o bază, pentru a putea urmări o eventuală restricție de creștere a fătului, folosind anumiți parametri și algoritmi de creștere intrauterină (acești parametri poartă numele de Scorul CAN).

În timpul ecografiei, medicul va măsura diametrul biparietal, circumferința abdominală, lungimea femurului și circumferința craniană și, în urma valorilor obținute, va calcula greutatea fătului. Această ecografie poartă numele de biometrie fetală.

Dacă se suspectează o restricție de creștere intrauterină, este foarte important să se elimine posibilitatea unor infecții sau a unor anomalii cromozomiale și apoi să se facă diferența între un făt cu restricție de creștere intrauterină sau cu unul care are doar o greutate mică, dar este sănătos. Restricția de creștere fetală poate să apară oricând în timpul perioadei de sarcină și poate afecta atât dimensiunile fătului, cât și creșterea celulelor, țesuturilor și organelor.

Pe măsură ce sarcina evoluează, medicul va măsura înălțimea fundului uterin și dacă aceasta este mai mică decât se aștepta, el poate suspecta o restricție de creștere intrauterină. Medicul poate folosi, de asemenea, o ecografie Doppler, prin care va evalua fluxul de sânge care ajunge la făt prin cordonul ombilical, dar și artera uterină, dacă suspectează o insuficiență circulatorie (circulație deficitară dinspre uter către placentă sau dinspre placentă către făt).

Un făt cu suspiciune de restricție fetală intrauterină va fi monitorizat mai des prin ecografii și medicul, împreună cu mama, vor urmări mișcările fetale, pentru a se asigura că primește suficient sânge și nutrienți la nivelul placentei și al cordonului ombilical.

Tratamentul în restricția de creștere intrauterină

Tratamentul pentru această problemă depinde de cât de avansată este sarcina  si de cât de sănătos este fătul. Din păcate, nu există un tratament standard pentru întârzierea de creștere fetală. Medicul va monitoriza bebelușul prin ecografii și alte teste specifice, cu o sporită atenție, și va trata mama pentru problemele de sănătate care ar putea să afecteze fătul.

Dacă sarcina se oprește din evoluție sau apare vreun risc pentru făt, medicul va recomanda o naștere prematură (înainte de 37 de săptămâni de gestație). Uneori, este indicată operația cezariană, deoarece o naștere normală ar fi traumatizantă pentru un copil cu întârziere de creștere. Dacă se optează pentru o naștere indusă, medicul va prescrie medicație corticosteroidă, pentru dezvoltarea plămânilor copilului, când este nevoie. În cazuri severe, se impune internarea gravidei în spital, pentru o monitorizare eficientă.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Îngrijirea nou-născutului cu restricție de creștere intrauterină la Spitalul Clinic SANADOR

Spitalul Clinic SANADOR dispune de o Secție de Terapie Intensivă Neonatală performantă, cea mai avansată din sectorul medical privat, care poate asigura gradul de asepsie necesar pentru tratarea unor nou-născuților prematuri și a celor care vin pe lume cu probleme de sănătate. Secția dispune de incubatoare moderne, ventilatoare performante pentru toate tipurile de ventilație și aparate de monitorizare cu specific neonatal, iar echipa medicală are experiență îndelungată în tratarea unor cazuri complexe, dificile.

Pacientele care au o sarcină cu risc, cum este cazul unei sarcini în care există o restricție de creștere intrauterină, trebuie să aleagă o maternitate modernă, care să ofere toate avantajele unui spital multidisciplinar. Maternitatea SANADOR asigură pacientelor cele mai bune condiții pentru o naștere în siguranță chiar și pentru sarcinile cu risc, datorită blocului operator modern de care dispune pentru nașterile prin cezariană, Secției de Terapie Intensivă și Secției de Neonatologie complet echipate, unde micuții primesc cele mai bune îngrijiri medicale și beneficiază de consulturi interdisciplinare.

Metode de prevenție

Cheia pentru a evita diagnosticul de restricție intrauterină fetală o constituie legătura permanentă cu medicul care monitorizează sarcina și respectarea tuturor programărilor și a protocoalelor de sarcină stabilite împreună, pentru a recunoaște din timp dacă există un astfel de risc.

Atunci când sarcina este planificată, mama poate elimina toți factorii de risc pe parcursul sarcinii, dar și înainte de a rămâne însărcinată. Ea trebuie să oprească fumatul, consumul de alcool și să vorbească cu medicul despre medicația folosită pentru alte eventuale probleme de sănătate. O dietă adecvată, echilibrată nutrițional, va preveni problemele de creștere ale fătului, prin urmare pacienta poate cere sfatul unui medic nutriționist. Dacă la analize de sânge apar deficiențe de minerale sau vitamine, mama va lua suplimentele prenatale recomandate de medic.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Programează-te!