Recuperare neurologică specifică
În funcție de boala de bază și de tipul de dizabilitate pe care a produs-o, pacientul este îndrumat către una sau mai multe tipuri de terapii de neuroreabilitare. Cu cât sunt începute mai devreme procedurile de recuperare medicală, cu atât rezultatele sunt mai bune.
Recuperare neurologică după AVC
La 24-48 de ore după un AVC, pacientului i se recomandă să înceapă neuroreabilitarea. În cadrul ședințelor de recuperare pentru AVC se pot efectua mai multe tipuri de terapii. Exercițiile pentru reabilitarea funcțiilor motorii presupun creșterea forței musculare în paralel cu dezvoltarea coordonării. Dacă, dimpotrivă, membrul a rămas spastic (contractat) după AVC, exercițiile vor avea ca scop relaxarea acestuia. În funcție de zona afectată, după accidentul vascular cerebral acestea pot viza mersul, echilibrul, strângerea unor obiecte în mână etc. În cadrul anumitor exerciții, pentru o atenție mai mare asupra membrului afectat, cel sănătos va fi imobilizat. Terapiile de stimulare electrică (TENS sau TECAR) efectuate asupra fibrelor musculare determină contracția acestora și creșterea forței.
De asemenea, după un accident vascular cerebral pot fi afectate, pe lângă funcțiile motorii, memoria sau alte capacități cognitive în funcție de zona din creier ce a suferit modificări. Pentru recuperare neurologică, pacientul va fi îndrumat către psihoterapeut, pentru a efectua terapie cognitivă sau către logoped, dacă vorbirea a fost afectată.
Recuperare neurologică în boala Alzheimer
Boala Alzheimer este o responsabilă de până la 60% dintre cazurile de demență. Deși boala nu poate fi tratată, declinul cognitiv al pacienților poate fi încetinit prin neuroreabilitare. Procesul de recuperare pentru Alzheimer pune accentul pe păstrarea funcțiilor cognitive într-o stare cât mai bună. Specialiștii în acest domeniu încearcă să suplimenteze declinul unor funcții prin dezvoltarea celor încă păstrate intacte. Reminiscența este o metodă în cadrul căreia sunt evocate amintiri sau imagini din trecut, în mod repetitiv, pentru a încerca stimularea funcției de memorare. Terapia de stimulare cognitivă este, de asemenea, o altă metodă utilizată în boala Alzheimer. Aceasta este o activitate de grup, ce stimulează gândirea logică și în cadrul căreia sunt căutate soluții pentru anumite probleme sau exerciții.
Recuperare neurologică în scleroza multiplă
Echipa de recuperare pentru scleroză multiplă este formată dintr-un kinetoterapeut, logoped și psihoterapeut. În cadrul ședințelor de kinetoterapie, pacientul va efectua un program de exerciții ce au ca scop îmbunătățirea funcțiilor motorii. Acestea pun accentul în cea mai mare parte pe susținerea mersului. Terapia electrică de stimulare a musculaturii poate fi utilă în această boală și se realizează prin stimularea cu impulsuri electrice ușoare asupra fibrelor musculare. Vorbirea sau înghițirea alimentelor pot fi afectate, de asemenea, iar terapia de vorbire poate ușura efectuarea acestor acțiuni. Terapia cognitivă se adresează problemelor de memorare sau de concentrare.
Recuperare neurologică în boala Parkinson
Terapia de recuperare pentru boala Parkinson poate să încetinească evoluția bolii și să îmbunătățească mobilitatea, afectată sever în această boală. Kinetoterapia lărgește raza de mișcare a membrelor afectate, prin exerciții fizice ușoare. De asemenea, logopedul face parte din echipa de recuperare pentru boala Parkinson, întrucât vorbirea poate fi afectată - vorbirea devine rigidă, lentă și se face cu dificultate. Boala Parkinson este o boală progresivă, de aceea reabilitarea neurologică este obligatorie pentru a încetini evoluția sa.
Recuperare neurologică pentru distrofie musculară
Distrofia musculară este o boală ce cauzează pierderea progresivă a forței musculare. Aceasta poate progresa în timp, motiv pentru care pacienții sunt îndrumați către procedee de recuperare pentru distrofie musculară. Kinetoterapia și exercițiile fizice ușoare, mersul sau înotul, sunt recomandate pentru a întări pe cât posibil musculatura corpului. Acestea se realizează doar la recomandarea medicului sau a kinetoterapeutului. Atunci când musculatura respiratorie este afectată, pacientul va primi recomandarea de a utiliza un suport ventilator, în special pe timpul nopții.
Recuperare neurologică pentru alte afecțiuni neurologice
Terapia de recuperare neurologică este recomandată în diferite boli neurologice. Pacienții cu paralizie cerebrală, cei cu sindrom Guillain-Barre, cu neuropatii periferice, ataxie, demență, miastenia gravis, tumori cerebrale, boala Huntington, traumatism cranio-cerebral, leziuni ale măduvei spinării sau scleroză laterală amiotrofică, au beneficii în urma terapiei de reabilitare neurologică. Deși uneori declinul cognitiv sau motor nu pot fi stopate, acestea pot fi încetinite cu ajutorul neuroreabilitării.