Ce este preeclampsia?

Ești însărcinată și ai manifestări clinice care pot indica o preeclampsie? Alege Maternitatea SANADOR, pentru monitorizarea atentă a sarcinii și pentru o naștere de nota 10!

Watch on YouTube

Preeclampsia este o complicație a sarcinii care debutează, de regulă, după 20 de săptămâni de sarcină, dar care poate să apară și după naștere, caz în care se numește preeclampsie postpartum.

Boala se manifestă în principal prin hipertensiune arterială și pierdere de proteine prin urină (proteinurie), un indicator al afectării renale sau al altor organe. În preeclampsie, tensiunea arterială este egală sau peste 140/90 mmHg, ceea ce pune o mare presiune pe inimă și pe alte organe, putând duce la instalarea complicațiilor. De asemenea, poate fi afectată alimentarea normală cu sânge a placentei, funcțiile rinichilor și ficatului pot fi de asemenea perturbate și poate să apară acumularea de lichid la nivel pulmonar.

În lipsa unui tratament adecvat, preeclampsia poate determina instalarea unor complicații foarte grave, chiar letale, atât pentru gravidă, cât și pentru făt. De aceea, viitoarei mămici i se poate recomanda nașterea înainte de termen, în funcție de severitatea bolii și de vârsta gestațională la care apare, iar înainte de naștere, hipertensiunea gravidei va fi atent monitorizată și tratată, pentru a preveni astfel apariția complicațiilor.

Cauze și factori de risc

Factorii care duc la apariția preeclampsiei nu sunt pe deplin cunoscuți, dar aceștia țin de placentă, mai precis, de faptul că vasele placentare nu se dezvoltă și nu funcționează așa cum ar trebui.

În timpul sarcinii pot să apară și anumite tipuri de hipertensiune arterială: hipertensiunea gestațională (apare după 20 de săptămâni, dar nu afectează rinichii sau alte organe), iar unele gravide pot avea hipertensiune arterială cronică, apărută înainte de sarcină sau cu debut după 20 de săptămâni de sarcină și care persistă trei luni după naștere.

Printre cei mai importanți factori de risc care duc la instalarea preeclampsiei se numără:

Semne și simptome de preeclampsie

De multe ori, primul semn de preeclampsie poate fi identificat în urma unui control de obstetrică-ginecologie de rutină efectuat de gravidă. Pe lângă tensiune arterială crescută și proteinurie, simptomatologia mai poate presupune:

  • Dureri intense de cap;
  • Vedere încețoșată, sensibilitate la lumină sau apariția unor pete negre în câmpul vizual, uneori chiar pierderea temporară a vederii;
  • Grețuri ori vărsături;
  • Scurtarea respirației, din pricina acumulării de lichid în plămâni;
  • Dureri în cadranul superior-drept al abdomenului;
  • Creștere în greutate;
  • Edeme.

Creșterile în greutate și edemele sunt întâlnite deseori în sarcină, însă kilogramele în plus peste o anumită limită sau prezența de edeme la nivelul mâinilor (inelele nu mai încap pe degete), picioarelor și pleoapelor pot fi semne de instalare a preeclampsiei. De asemenea, analizele de sânge pot arăta o trombocitopenie (scăderea numărului de trombocite) și valori crescute ale enzimelor hepatice, care indică afectarea ficatului.

  • 021.9699 Dacă ai semne și simptome de preeclampsie, sună la SANADOR și programează cât mai repede o consultație!

Simptomele preeclampsiei severe includ:

  • Tensiune arterială egală sau mai mare de 180/110 mmHg;
  • Afectarea severă a funcțiilor renale și hepatice;
  • Prezența masivă de lichid la nivel pulmonar;
  • Trombocitopenie accentuată.

În astfel de cazuri, gravida va fi internată în spital, unde va fi atent monitorizată și tratată și se va încerca declanșarea nașterii cât mai curând posibil. Alegerea unei maternități de top, care să dispună de o Secție de Terapie Intensivă neonatală și de o Secție de Neonatologie performantă, este esențială în această situație, pentru ca micuțul care vine pe lume înainte de termen să beneficieze de cele mai bune îngrijiri medicale pentru prematuri.

Watch on YouTube

Prin urmare, este foarte important ca viitoarele mămici să ia în serios vizitele prenatale stabilite de medicul specialist, analizele recomandate în timpul sarcinii și ecografiile de sarcină, și să-și măsoare regulat tensiunea arterială.

Diagnosticul de preeclampsie

Diagnosticul de preeclampsie se pune atunci când gravida prezintă următoarele criterii, după 20 de săptămâni de sarcină:

  • Tensiune arterială crescută;
  • Prezența proteinelor în urină (proteinurie), semn de insuficiență renală sau de alte probleme ale rinichilor;
  • Un număr scăzut de trombocite;
  • Creșterea enzimelor hepatice, care indică afectarea ficatului;
  • Prezența de lichid în plămâni – edem pulmonar;
  • Dureri de cap care nu dispar cu ajutorul medicației specifice;
  • Tulburări de vedere.

În preeclampsie, tensiunea arterială este egală sau peste 140/90 mmHg.

În sarcină, hipertensiunea arterială înseamnă tensiunea sistolică egală sau mai mare cu 140 mmHg și tensiunea diastolică este de 90 mmHg sau mai mare, iar ea poate fi influențată de foarte mulți factori, de aceea diagnosticul de preeclampsie nu se pune niciodată după o singură măsurare a acesteia. Medicul poate măsura tensiunea de două ori la rând, la interval de patru ore, și poate recomanda efectuarea mai multor analize și teste suplimentare:

  • Vino la SANADOR pentru analize și investigații necesare în caz de preeclampsie!
  • Analize complete de sânge;
  • Sumar de urină;
  • Ecografii de sarcină, care oferă informații despre dezvoltarea fătului, greutatea lui și cantitatea de lichid amniotic.
  • Testul fetal non-stres, un test neinvaziv, care se face pentru a monitoriza mișcările fătului, frecvența cardiacă fetală și modificarea ritmului cardiac în timpul mișcărilor fetale.

Complicațiile preeclampsiei

Pacientele diagnosticate cu preeclampsie au o sarcină cu risc crescut. Preeclampsia afectează arterele care transportă sângele către placentă. Dacă placenta nu primește suficient sânge, copilul poate primi mai puțini nutrienți, ceea ce duce la o creștere prea lentă, cunoscută sub numele de restricție de creștere fetală sau restricție de creștere intrauterină. De asemenea, crește riscul ca fătul să aibă greutate mică pentru vârsta gestațională.

De asemenea, preeclampsia poate duce la un nivel scăzut de lichid amniotic, la o naștere prematură (naștere înainte de 37 de săptămâni) neplanificată sau planificată - această soluție fiind, de altfel, un tratament pentru preeclampsie.

Abruptio placentae sau dezlipirea prematură de placentă normal inserată este o altă complicație care poate să apară din cauza preeclampsiei. Placenta se separă de peretele interior al uterului înainte de naștere, ceea ce poate provoca sângerări abundente, care pot pune în pericol atât viața mamei, cât și a copilului.

Sindromul HELLP – un acronim pentru hemoliză (Hemolysis), niveluri crescute ale enzimelor hepatice (Elevated Liver Enzymes) și trombocitopenie (Low Platelets) – este o complicație potențial fatală atât pentru mamă, cât și pentru copil și poate da probleme de sănătate pe tot parcursul vieții mamei. Principalele semne și simptome includ greață și vărsături, dureri de cap, dureri abdominale și o senzație de rău general. Uneori, acest sindrom apare brusc, chiar înainte ca tensiunea arterială să fie detectată. În plus, există și cazuri în care sindromul este silențios, deci evoluează fără simptome.

Eclampsia este o complicație extrem de gravă, caracterizată prin convulsii care survin, în general, la finalul sarcinii unei primipare ce prezintă preeclampsie. Atunci când apar semne și simptome înaintea instalării convulsiilor, acestea pot fi: dureri severe de cap, vertij și amețeli, țiuit în urechi, probleme de vedere, dureri la nivelul stomacului. După toate acestea se instalează eclampsia propriu-zisă, care se manifestă ca o criză de epilepsie, cu pierderea stării de conștiență și redoarea membrelor, urmată de convulsii. Eclampsia poate să apară în timpul sarcinii sau imediat după naștere, iar în lipsa unui tratament adecvat pune în pericol atât mama, cât și copilul.

În plus, puseurile hipertensive pot crește riscul de apariție a bolilor cardiovasculare, poate duce la leziuni ale rinichilor, plămânilor, inimii, ficatului sau ochilor și poate provoca un accident vascular cerebral sau alte leziuni cerebrale.

Cum poate fi prevenită preeclampsia?

Pentru gravidele care prezintă factori de risc, există o serie de pași care pot fi urmați în timpul sarcinii, pentru a reduce riscul apariției bolii. Cei mai importanți sunt:

  • Scăderea în greutate;
  • Măsurarea regulată a tensiunii arteriale în timpul sarcinii;
  • Program zilnic de exerciții fizice;
  • Programul de somn respectat cu strictețe;
  • Alimentația sănătoasă, bazată pe salate și fructe proaspete, fără cafeină, zahăr, grăsimi și sare în exces.

Tratamentul preeclampsiei

Obiectivul principal al tratamentului în preeclampsie este fie declanșarea nașterii, fie supravegherea sarcinii prin consultații mai dese, până când medicul va considera că nașterea poate avea loc în siguranță. Decizia este luată în funcție de severitatea preeclampsiei, de vârsta gestațională și de starea de sănătate a gravidei și a fătului.

  • Gravidele care suferă de preeclampsie trebuie să aleagă o maternitate de top, pentru a naște în siguranță.

În cazul în care preeclampsia nu este severă, este posibil ca medicul obstetrician să recomande doar monitorizarea atentă a hipertensiunii arteriale, precum și a semnelor și simptomelor care o pot însoți. Acest lucru poate însemna vizite mai frecvente la cabinet sau automonitorizare zilnică, adică măsurarea tensiunii arteriale zi de zi, la domiciliu.

Tratamentul preeclampsiei severe necesită însă spitalizarea gravidei, monitorizarea strictă a tensiunii arteriale și a posibilelor complicații, precum și administrarea unor medicamente:  

  • Antihipertensive pentru scăderea tensiunii arteriale;
  • Anticonvulsivante, pentru prevenirea convulsiilor;
  • Corticosteroizi, pentru a stimula dezvoltarea plămânilor fetusului.

Medicul poate recomanda nașterea înaintea de termen atunci când preeclampsia nu este severă și când sarcina are deja 37 de săptămâni. În cazul în care preeclampsia este severă, medicul poate recomanda nașterea prin cezariană, momentul fiind stabilit în funcție de severitatea complicațiilor și de sănătatea fătului.

După naștere, proaspăta mămică va fi sfătuită cum să-și măsoare tensiunea arterială la domiciliu și cum să identifice o preeclampsie postpartum, cu tot arsenalului ei de simptome (dureri de cap severe, tulburări de vedere, dureri la nivelul stomacului, grețuri și vărsături) și să se prezinte urgent la medic.

Monitorizarea preeclampsiei la SANADOR

Maternitatea din cadrul Spitalului Clinic SANADOR deține trei săli de naștere, iar echipa de Obstetrică-ginecologie asigură monitorizarea și tratamentul gravidelor care suferă de preeclampsie sau de alte boli renale în sarcină.

Astfel, pacientele care aleg să nască la Maternitatea SANADOR beneficiază de consultații de obstetrică asigurate de medici empatici și experimentați, de ecografii de sarcină efectuate cu echipamente performante și de gama completă de analize și investigații necesare în timpul sarcinii, inclusiv teste de screening genetic prenatal și neonatal.

  • Maternitatea SANADOR asigură cele mai bune condiții pentru monitorizarea și tratamentul gravidelor care suferă de preeclampsie.

De asemenea, Spitalul Clinic SANADOR dispune și de o Secție de Terapie Intensivă Neonatală, unde copiii născuți prematur vor beneficia de cea mai bună îngrijire medicală.

Programează o consultație!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR