Tratamentul pentru polimiozită
Tratamentul pentru polimiozită este adaptat la nevoile fiecărui pacient afectat, luând în considerare simptomele, vârsta, starea generală de sănătate și severitatea bolii. Deși nu există un tratament curativ, gestionarea simptomelor poate fi realizată printr-o combinație de metode terapeutice.
Medicamentele constituie piatra de temelie a tratamentului, având ca scop reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției musculare. Corticosteroizii sunt de obicei prescriși inițial, cu ajustări ale dozei pentru a echilibra eficacitatea și a minimiza efectele secundare. Medicamentele precum azatioprina și metotrexatul pot fi utilizate în combinație pentru a reduce dependența de corticosteroizi. Rituximab oferă o alternativă pentru cazurile refractare.
Intervențiile terapeutice cuprind fizioterapia pentru a menține și a spori forța și flexibilitatea musculară. Terapia logopedică ajută la gestionarea dificultăților de înghițire, în timp ce ajustările dietetice asigură o nutriție adecvată în ciuda dificultăților de masticație și de înghițire.
Imunoglobulina intravenoasă poate fi administrată în cazurile severe pentru a contracara anticorpii dăunători și pentru a ameliora simptomatologia. Procedurile chirurgicale sunt rareori indicate, dar pot fi luate în considerare în scenarii specifice.
Monitorizarea regulată realizată de personalul medical asigură ajustarea adecvată a planurilor de tratament.
Tratamentele non-medicamentoase, cum ar fi exercițiile fizice, terapia prin căldură, ortezele și dispozitivele de asistență completează planul terapeutic pentru polimiozită, îmbunătățind starea generală a pacienților și reducând efectele negative ale afecțiunii.
Cu un management prompt și cuprinzător, pacienții pot obține controlul simptomelor și își pot menține independența funcțională, permițând o calitate ridicată a vieții, în ciuda naturii cronice a polimiozitei.