Ce este pleurezia?

Pleura este o membrană care învelește cei doi plămâni și este formată din două foițe: foița internă (pleura viscerală), care vine în contact direct cu plămânii, și foița externă (pleura parietală), care vine în contact cu toracele. Între cele două foițe se formează spațiul pleural care în mod normal conține o cantitate foarte mică de lichid. Acest spațiu pleural permite plămânilor să se umple cu aer în timpul inspirului și să se golească de aer în timpul expirului.

Pleurezia sau pleurita este o boală care se manifestă prin inflamația pleurei și acumularea de lichid în spațiul dintre cele două foițe ale pleurei, din această cauză, pleurezia este cunoscută și sub denumirea populară de „apă la plămâni”.

Pleurezia poate fi în principal de trei tipuri: pleurezie serofibrinoasă, pleurezie purulentă și pleurezie hemoragică. Pleurezia serofibrinoasă se manifestă prin apariția unui lichid seros, limpede în spațiul pleural. Acest tip de pleurezie apare cel mai frecvent în tuberculoza pulmonară, dar poate avea și alte cauze precum cancerul pulmonar, cancerul pleurei sau infecții ale plămânilor care nu au fost corect tratate. Pleurezia purulentă (empiem pleural) se manifestă prin acumularea de puroi în spațiul pleural. Apare în infecțiile cu stafilococ și streptococ ale plămânilor, dar poate apărea și în tuberculoza pulmonară sau pneumonii de aspirație.

Pleurezia hemoragică este acumularea de sânge în spațiul dintre cele două foițe ale pleurei. Apare în traumatisme ale cutiei toracice, în cancerul pulmonar sau în ruptura de aortă.

Cauze și factori de risc pentru apa la plămâni

  • Pneumonia, tuberculoza sau cancerul pulmonar pot cauza pleurezie. Programează-te pentru o consultație la SANADOR!

Există mai multe afecțiuni care pot cauza apă la plămâni:

Printre factorii de risc pentru apa la plămâni se numără:

  • vârsta peste 65 de ani;
  • fumatul;
  • abuzul de alcool;
  • prezența unor infecții pulmonare în trecut;
  • prezența unor boli inflamatorii sau autoimune;
  • insuficiența cardiacă;
  • ciroza hepatică;
  • expunerea profesională la azbest - provoacă placă pleurală.

Durerea din pleurezie

  • Durerea din pleurezie e ca o lovitură de cuțit. Dacă ai o astfel de problemă, vino la SANADOR!

Durerea din pleurezie apare de obicei în partea laterală a cutiei toracice, dar poate și iradia spre umăr sau în spate. Este o durere în piept foarte intensă, ascuțită, descrisă uneori ca o „lovitură de cuțit”. Durerea se înrăutățește atunci când pacientul trage adânc aer în piept, când se mișcă, când tușește sau când strănută și se poate ameliora când pacientul se întinde pe partea afectată.

Semnele și simptomele pleureziei

Pe lângă durerea toracică, în tabloul clinic al apei la plămâni mai pot să apară și alte simptome, precum:

Examenul fizic pe care îl face medicul poate pune în evidență semne care pot conduce la diagnosticul de pleurezie:

  • mișcări rapide și superficiale ale toracelui;
  • reducerea zgomotelor respiratorii;
  • respirație șuierătoare.

Diagnosticul pleureziei

  • Diagnosticarea corectă este esențială. Alege SANADOR pentru cele mai performante investigații!

Există mai multe metode care pot fi folosite pentru a diagnostica pleurezia și cauza acesteia:

  • Teste de sânge. Recoltarea de sânge poate fi utilă pentru a vedea dacă există o infecție sau o boală autoimună.
  • Radiografia de torace. Radiografia de torace poate arăta dacă există lichid între cele două foițe ale pleurei, dar și cauza pleureziei (ex. pneumonie, cancer pulmonar, coastă ruptă sau noduli de tuberculoză pulmonară).
  • Ecografia pleurală. Ecografia este o metodă non-invazivă și nedureroasă care folosește ultrasunete pentru a vedea dacă există o acumulare de lichid în spațiul pleural.
  • CT toracic.CT-ul toracic oferă imagini de o calitate mai bună decât radiografia sau ecografia. Poate pune în evidență unele acumulări de lichide de dimensiuni mai mici, care pot să nu se observe la ecografie sau radiografie. De asemenea, poate stabili cauza pleureziei prin observarea unui cancer pulmonar, pneumonie sau un cheag de sânge în arterele pulmonare.
  • Puncția pleurală (toracocenteza). Puncția pleurală are un rol dublu, atât pentru a stabili diagnosticul de pleurezie, cât și pentru a trata pleurezia, permițând evacuarea apei de la plămâni. Înainte de a efectua această intervenție, se face ecografie toracică pentru a vedea unde este cel mai mult lichid acumulat. Apoi se introduce un ac prin spațiul dintre două coaste pentru a extrage lichidul, care apoi este trimis la un laborator pentru analize.
  • Toracoscopia. Toracoscopia sau pleuroscopia se folosește atunci când se suspectează un cancer sau tuberculoză. În timpul acestei proceduri, medicul face o mica tăietură la nivelul toracelui prin care introduce un toracoscop, un instrument cu o cameră de mici dimensiuni în vârf. Prin această cameră, medicul poate vedea dacă există acumulare de apă sau aer la plămâni sau alte afecțiuni în interiorul toracelui și, în plus, poate lua o mostră de țesut (biopsie), care va fi analizată ulterior în Laboratorul de Anatomie Patologică.

Cum se tratează apa la plămâni?

  • Pleurezia necesită tratament medical. Programează o consultație!

În cazul în care lichidul acumulat este în cantitate mare și determină durere puternică sau probleme de respirație, se poate recurge la puncție pleurală pentru a evacua lichidul. Aceasta se realizează cu anestezie locală. Se introduce un ac prin peretele toracic, până în spațiul dintre cele două foițe ale pleurei, apoi se conectează un tub prin care va curge lichidul într-un recipient special. Această procedură poate duce la dispariția durerii și la o respirație normală.

Tratamentul pleureziei este diferit, în funcție de cauza care a dus la acumularea de lichid între foițele pleurei. Dacă o infecție a dus la pleurezie, se pot administra antibiotice, antivirale, antifungice sau antituberculoase.

În cazul cancerului pulmonar, se intervine chirurgical și se îndepărtează o parte din plămân sau întregul plămân, apoi se continuă cu radioterapie sau chimioterapie. În embolia pulmonară se administrează medicamente trombolitice, care dizolvă cheagul de sânge sau medicamente anticoagulante care subțiază sângele și împiedică formarea de cheaguri în viitor. Pentru bolile de țesut conjunctiv care determină apă la plămâni (lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă), se administrează medicamente antiinflamatorii nesteroidiene sau corticosteriozi.

În cât timp se vindecă pleurezia?

Există studii care au încercat să aproximeze în cât timp se vindecă pleurezia și au demonstrat că timpul până la vindecarea pleureziei depinde de cauza care a dus la acumularea de lichid între cele două foițe ale pleurei. Pleurezia cauzată de o infecție virală se vindecă cel mai repede, în doar câteva zile, uneori chiar și fără tratament antiviral. Însă pleurezia provocată de o infecție bacteriană are nevoie de mai mult timp până la vindecare. În acest caz, apa la plămâni dispare odată ce infecția bacteriană este tratată cu antibiotice.

Pleurezia determinată de cancerul pulmonar sau de o boală a țesutului conjunctiv are cel mai lung timp până la vindecare. În aceste cazuri, este necesar un tratament complex și de lungă durată, iar uneori pleurezia poate apărea din nou, la scurt timp după ce s-a vindecat.

De ce se reface apa la plămâni?

Studiile care au fost efectuate pentru a determina de ce se reface apa la plămâni au observat mai multe cauze:

  • existența unor boli care cresc riscul de pleurezie (ex. cancer pulmonar, tuberculoză pulmonară, lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă);
  • prezentarea prea târziu la medic: diagnosticul și tratamentul timpuriu al pleureziei sunt esențiale pentru vindecare, iar dacă pleurezia este tratată prea târziu sau lăsată netratată poate apărea și dispărea sau poate persista pe termen nelimitat;
  • lipsa unui tratament corect pentru cauza pleureziei.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR