Ce este pionefroza?

Pionefroza reprezintă infecția și acumularea de material purulent la nivelul rinichiului și a sistemului colector superior. Acumularea de puroi și detritusuri celulare poate merge până la obstrucția completă a sistemului pielo-caliceal, cu posibila pierdere a viabilității rinichiului (insuficiență renală).

Urologii mai numesc această afecțiune și hidronefroză (acumulare de urină la nivel renal) suprainfectată. Pionefroza este o infecție urinară avansată, astfel că progresia acesteia este rapidă și poate duce la complicații severe, în lipsa diagnosticului și a tratamentului prompt.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc

Afecțiunea poate să apară în urma unei infecții urinare, cât și prin obstrucție la nivel reno-ureteral. Infecția poate fi provocată de numeroși agenți patogeni, precum specii de E.coli, Enterococcus, Stafilococ (inclusiv MRSA – stafilococ auriu meticilino-rezistent), Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, Salmonella, Bacteroides, Mycobacterium tuberculosis sau anumite specii de Candida. Infecțiile fungice sunt mai frecvente la persoane imunocompromise (HIV+, neoplazii, chimioterapie) sau la cei care primesc tratament îndelungat cu antibiotice.

Afecțiunile care pot determina obstrucție la nivel reno-ureteral sunt numeroase. Câteva dintre cele mai comune cauze de obstrucție sunt:

Alți factori de risc care predispun la pionefroză sunt reprezentați de afecțiuni preexistente, precum neoplaziile, diabetul zaharat, anumite medicamente cu efect de imunosupresie (corticosteroizi sau anticorpi monoclonali imunosupresori).

Semne și simptome de pionefroză

Semnele și simptomele de pionefroză nu diferă foarte mult de cele ale unei infecții de tract urinar simple (micțiuni mai frecvente, uneori urât mirositoare, disconfort la urinare), însă există și câteva elemente sugestive pentru o infecție urinară înaltă: durere în flancuri, febră (temperatură peste 38*C).

Ocazional, la examenul fizic se poate decela o masă abdominală palpabilă. Acest semn este nespecific, fiind identificat în special în prezența hidronefrozei și a creșterii în dimensiuni a rinichiului.

Variabilitatea simptomelor de prezentare a pionefrozei, de la bacteriurie asimptomatică la septicemie, implică necesitatea unor metode de diagnostic obiective, imagistica medicală fiind mai specifică decât examinarea clinică.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Posibile complicații

Cele mai severe complicații care pot apărea în pionefroză sunt:

  • Septicemia - reprezintă diseminarea în torentul sanguin a microorganismelor ce au produs infecția la nivel renal, cu apariția unui răspuns sistemic inflamator masiv și cu afectarea celorlalte organe,
  • Pielonefrita xantogranulomatoasă – o infecție urinară avansată pe un calcul renal preexistent, care poate duce la pierderea viabilității rinichiului afectat,
  • Abcesele renale/perirenale – colecții purulente ce pot apărea ca urmare a necrozei grăsimii perirenale,
  • Perforația în peritoneu/duoden sau colon – poate provoca peritonită difuză sau sepsis.

Diagnosticarea pionefrozei

În fază inițială, medicul va recomanda analize de laborator, precum hemoleucograma completă, biochimia serică, creatinina serică și un sumar de urină, împreună cu urocultura, care vor ajuta la stabilirea diagnosticului. Dacă pacientul prezintă febră sau suspiciunea de sepsis, medicul va indica și hemoculturi recoltate, ideal, în puseu febril.

Proba de urină pentru urocultură trebuie să fie obținută din amonte față de obstrucție, fie prin aspirarea pe stentul ureteral, fie prin drenaj percutan pe nefrostomă. Uneori, prezența de puroi în urină poate fi identificată și macroscopic (cu ochiul liber).

Proteina C reactivă este, de asemenea, un marker important în diagnosticarea pionefrozei. Într-un studiu pe un lot mic de pacienți, valori ale proteinei C reactive peste 28mg/L au identificat corect necesitatea de drenaj percutan de urgență.

Diagnosticul microbiologic definitiv este pus pe frotiurile Gram și culturile din fluidul recoltat direct de la nivel renal, prin drenaj percutan ghidat ecografic sau CT.

Ecografia abdominală este metoda imagistică cea mai fiabilă pentru diagnosticul pionefrozei. Are specificitate și sensibilitate înaltă și poate diferenția hidronefroza de pionefroză, prin decelarea la nivel renal a unui material hiperecogen, a nivelelor lichidiene din sistemul pielo-caliceal sau a unor umbre de gaz la nivelul sistemelor colectoare caliceale.

Examenul CT abdominal este și el util in identificarea pionefrozei. Acesta poate pune în evidență suplimentar și îngroșarea pereților pelvisului renal, modificări inflamatorii intraparenchimatoase sau perirenale (precum abcesele), ori acumularea substanței de contrast deasupra/anterior materialului purulent pe testele funcționale ce urmăresc excreția renală. Un dezavantaj al acestui tip de imagistică este acela că exclusiv pe imaginile CT, fără alte investigații clinice și paraclinice, diferențierea dintre hidronefroză și pionefroză este dificilă.

Un examen RMN abdominal are o capacitate superioară de a diferenția între hidronefroză și pionefroză (hidronefroză suprainfectată), în special prin utilizarea unei secvențe speciale de difuzie a substanței de contrast (DWI) ce identifică semnale hiperintense în sistemul pielo-caliceal, sugestive pentru pionefroză.

Tratamentul pionefrozei

 În prezența unui fenomen obstructiv, cum este adesea cazul în pionefroză, penetranța antibioticelor la nivel renal poate fi destul de redusă, lucru care impune drenajul de urgență a materialului purulent, pentru a menține viabilitatea rinichiului afectat.

Medicul va iniția un tratament antibiotic cu spectru larg, cu viză pe germenii Gram + și Gram, iar în anumite cazuri se poate adăuga și un antibiotic cu spectru pe germenii anaerobi. Antibioterapia trebuie inițiată din momentul diagnosticului, chiar dacă penetrabilitatea la nivel renal nu este foarte bună înainte de drenaj, întârzierea tratamentului antibiotic crește riscul unor complicații, precum sepsisul sau formarea de abcese.

Drenajul se poate face ghidat ecografic sau prin CT și poate implica montarea unei nefrostome pentru drenaj extern și decompresie a țesutului, ori inserarea unui stent. Medicul selectează metoda de drenaj și dezobstrucție adecvată, în funcție de particularitățile cazului.

Poate fi necesară plasarea de nefrostomă cu drenaj extern atunci când sunt prezenți calculi de dimensiuni mari, pacientul are multiple comorbidități sau s-a instalat septicemia.

Ulterior drenajului și decompresiei, indiferent de metoda aleasă, medicul va evalua funcționalitatea restantă a rinichiului. În mod normal, pentru rinichii cu o capacitate funcțională restantă de sub 10%, este necesară o nefrectomie totală (excizia rinichiului). O excepție în acest sens o reprezintă copiii, care beneficiază de tehnici de pieloplastie pentru salvarea țesutului renal chiar și când funcția restantă a rinichiului nu depășește 10%.

Diagnostic și tratament pentru pionefroză la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de urologie și nefrologie realizate de medici cu experiență îndelungată în gestionarea unor afecțiuni renale. Pentru stabilirea diagnosticului rapid și precis, specialiștii recomandă analize de laborator și investigații imagistice avansate, efectuate cu echipamente de ultimă generație.

În funcție de indicația medicală stabilită în urma diagnosticului, tratamentul pionefrozei se desfășoară în siguranță la Spitalul Clinic SANADOR, prin drenaj percutan ghidat ecografic sau prin CT, sau prin intervenție chirurgicală. Dacă este necesară nefrectomia totală, procedura este efectuată la Spitalul Clinic SANADOR într-un bloc operator nou, echipat modern, echipa chirurgicală având la activ numeroase operații de succes.

Măsuri de prevenție

Deoarece litiaza renală este factorul de risc principal pentru dezvoltarea pionefrozei, această infecție poate fi prevenită prin măsuri de prevenție ce vizează formarea pietrelor la rinichi. Astfel, sunt recomandate hidratarea adecvată, cu minim 2 litri de lichide pe zi, evitarea băuturilor carbogazoase și bogate în zahăr și consum redus de sare.

În plus, identificarea rapidă a infecțiilor urinare joase și tratarea lor prin medicația prescrisă de medic, conform antibiogramei, pot preveni evoluția acestora către o infecție înaltă de tract urinar.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR