Pericardita

Ce este pericardita?

Pericardita este o inflamație a pericardului, o membrană subțire, care acoperă suprafața exterioară a inimii și ajută prin lubrifiere în timpul bătăilor cordului. Această membrană este formată din două straturi, între care se află, în mod normal, o cantitate mică de lichid. Există cazuri în care, din diverse motive, crește cantitatea de lichid din pericard, afecțiune ce poartă denumirea de pericardită lichidiană.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Pericardita apare în cele mai multe cazuri brusc și în unele cazuri este autolimitată, adică trece fără tratament. Principalul simptom este durerea toracică, datorată contactului dintre straturile iritate ale pericardului. Diagnosticul corect și tratamentul precoce ajută la reducerea riscului de complicații pe termen lung. Sindromul Churg-Strauss poate provoca pericardită, manifestată prin dureri toracice și revărsat pericardic.

Tipuri de pericardită

Există mai multe tipuri de pericardită, clasificate în funcție cauză, simptomatologie și durată.

• Pericardită acută - inflamație care se dezvoltă brusc, dar nu durează mai mult de trei săptămâni;
• Pericardită cronică - inflamație a pericardului care se dezvoltă de obicei lent și durează mai mult de trei luni;
• Pericardită recurentă - simptomele dispar după un episod de pericardită acută, dar reapar după patru-șase săptămâni;
• Pericardită constrictivă - formă severă, în care straturile inflamate ale pericardului se rigidizează și se lipesc, interferând astfel cu funcționarea normală a inimii; apare de obicei după mai multe episoade de pericardită acută;
• Pericardită infecțioasă - se dezvoltă ca urmare a unei infecții virale, bacteriene, fungice sau parazitare;
• Pericardita traumatică - apare în urma unei leziuni la nivelul toracelui (de exemplu, după un accident de mașină);
• Pericardită uremică – apare în insuficiența renală;
• Pericardită malignă - se dezvoltă ca urmare a unui cancer localizat în altă parte a corpului;
• Pericardită idiopatică – diagnosticul este pus atunci când nu poate fi identificată o cauză.

Cauze și factori de risc

Cauza pericarditei este adesea greu de determinat, în 90% din situații aceasta nefiind descoperită, astfel încât diagnosticul stabilit este de pericardită idiopatică.

Printre cauzele cunoscute de pericardită se numără:

• infecția virală - cel mai adesea cu un virus gastrointestinal, dar și altele, precum SARS-CoV-2 sau drept complicație a sindromului long COVID;
• infecția bacteriană (precum ornitoza sau tuberculoza);
• infecția fungică sau cu un parazit;
• bolile autoimune – lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă și sclerodermia;
• leziunile toracice - după un accident de mașină;
• insuficiența renală;
• cancerul, mai frecvent limfomul;
• bolile genetice - febra mediteraneană familială;
• medicamentele imunosupresoare;
• sindromul Dressler sau sindromul post-infarct miocardic - cauzat de răspunsul sistemului imunitar după un atac de cord sau după o intervenție chirurgicală pe inimă.
• Riscul de a dezvolta pericardită este mai mare în anumite situații, de exemplu după un infarct miocardic acut (atac de cord), după o intervenție chirurgicală pe cord deschis, în urma radioterapiei locale sau după cateterism cardiac sau ablație cu radiofrecvență.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Cum se manifestă pericardita?

Pericardita se manifestă cel mai frecvent printr-o durere toracică (angină pectorală). Aceasta apare de obicei în spatele sternului sau în partea stângă a toracelui și are caracter de înțepătură sau înjunghiere.

Durerea din pericardită se agravează la tuse, la respirație profundă, la înghițire sau când corpul este în poziție întinsă. În mod specific, durerea din pericardită se ameliorează în poziția aplecat în față. În afară de durerea toracică, în pericardită mai pot apărea:

• durere în spate, gât sau umăr stâng;
• dispnee - respirație grea la eforturi mai mici decât de obicei;
• ortopnee - dificultăți de respirație în poziție întinsă;
• tuse seacă;
• palpitații - resimțirea unor bătăi neregulate sau mai rapide ale inimii;
• oboseală persistentă;
• edeme la gambe - umflarea membrelor inferioare, în cazuri severe de pericardită constrictivă.

Investigații pentru diagnostic

Pentru stabilirea diagnosticului corect de pericardită, sunt necesari mai mulți pași. Primul îl constituie anamneza, adică discuția cu medicul cardiolog despre simptome, durata și caracterul acestora, despre posibili factori de risc prezenți și despre istoricul medical.

În pasul următor, medicul va efectua examinarea clinică a pacientului, în care cea mai importantă etapă va fi ascultarea inimii cu ajutorul stetoscopului. Pericardita provoacă un sunet specific, numit frecătură pericardică, determinat de frecarea celor două straturi ale membranei între ele.

Testele de sânge ajută, de asemenea, la excluderea unui atac de cord și la căutarea cauzei pericarditei, pentru că de multe ori markerii de inflamație sunt mai mari decât în mod normal. În plus, medicul mai poate recomanda și efectuare unor investigații suplimentare:

• Radiografia toracică - se apreciază dimensiunea inimii și orice revărsat lichidian prezent în plămâni;
• Electrocardiogramă (ECG sau EKG) - se evidențiază modificări ale ritmului cardiac (aritmie);
• Ecocardiografie (ecografie cardiacă transesofagiană) - analizează funcția inimii, aspectul pericardului și prezența unui revărsat pericardic;
• Imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) cardiacă - investigație mai performantă, care decelează lichidul în exces din pericard, inflamația sau îngroșarea pericardului;
• Tomografie computerizată (CT) cardiacă - analizează aspectul pericardului, prezența lichidului în exces, dar și a unor formațiuni tumorale localizate în țesuturile din jur.
• Cateterismul cardiac - oferă informații despre presiunile de umplere din inimă, confirmând diagnosticul de pericardită constrictivă.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Posibile complicații

Diagnosticul precoce și tratamentul corect al pericarditei sunt esențiale pentru a reduce riscul de apariție a complicațiilor, care pot include:

• revărsat pericardic, care reprezintă acumularea de lichid în jurul inimii, ce poate necesita drenaj;
• pericardită constrictivă, care reprezintă îngroșarea și cicatrizarea pericardului, afectând astfel funcția normală a inimii și determinând frecvent edeme localizate la gambe și dispnee;
• pericardita acută lichidiană, adică inundarea cu lichid a spațiului dintre foițele care acoperă inima, poate duce la edem pulmonar acut,
• dilatarea venelor jugulare,
• tamponadă cardiacă - o afecțiune care pune viața în pericol, din cauza acumulării unei cantități mari de lichid în pericard, care împiedică inima să se umple corect.

Tratamentul pericarditei

Tratamentul pericarditei variază în funcție de cauză și de severitatea simptomelor. Există cazuri de pericardita ușoară, care se poate ameliora chiar și fără tratament. De cele mai multe ori însă, este necesar tratament medicamentos pentru pericardită, pentru a reduce inflamația, dar și pentru a trata cauza afecțiunii. Astfel, medicul poate prescrie:

• Analgezice;
• Colchicina - antiinflamator utilizat pentru a trata pericardita acută sau recurentă;
• Corticosteroizi - antiinflamatori steroidieni;
• Antibiotice, antivirale sau antifungice - dacă pericardita este cauzată de o infecție;
• Inhibitori de pompă de protoni - asigură protecția gastrică față de dozele mari de antiinflamatoare;
• Diuretice - ajută la eliminarea excesului de lichid pericardic.

În cazurile de pericardită malignă, cea mai eficientă abordare este reprezentată de tratamentul cancerului. Pentru cazurile care nu răspund la tratament medicamentos, medicul poate recomanda diverse proceduri chirurgicale, de exemplu:

• pericardiocenteza - este o procedură prin care se folosește un tub subțire, numit cateter, pentru a înțepa pericardul și a drena excesul de lichid; se practică pentru cazurile de tamponadă cardiacă;
• pericardectomia - îndepărtarea chirurgicală a țesutul cicatricial la pacienții cu  pericardită constrictivă.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Diagnosticul și tratamentul pericarditei la SANADOR

La SANADOR, pacienții beneficiază de servicii medicale complete pentru diagnosticul și tratamentul pericarditei. Medicii cardiologi empatici și experimentați asigură consultații complete și recomandă analize de laborator și investigații specifice performante, pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine al bolilor cardiovasculare. Investigațiile imagistice sunt efectuate cu echipamente medicale de ultimă generație, pentru un diagnostic rapid și precis.

Dacă este necesar tratament chirurgical pentru pericardită, acesta se desfășoară în condiții de maximă siguranță la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operator modern, complet digitalizat, conectat la o Secție de Terapie Intensivă cardiovasculară dedicată. Pentru cazurile în care pericardita este provocată de complicațiile unui cancer, pacienții au acces la toate procedurile disponibile de tratament la Centrul Oncologic SANADOR, în funcție de indicația medicală existentă.

Metode de prevenție

Nu există metode specifice de prevenție pentru pericardită, însă sunt recomandate diverse măsuri de evitare a infecțiilor, pentru reducerea riscului de inflamație pericardică:

• menținerea unei igiene corespunzătoare, prin spălarea regulată a mâinilor;
• evitarea contactului cu persoanele bolnave;
• vaccinarea, în special împotriva gripei, a rubeolei și împotriva COVID-19.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Programează-te!