Ce este narcolepsia?

Narcolepsia este o afecțiune rară a sistemului nervos central, care determină o anomalie a ciclurilor de somn. Persoanele care suferă de această boală prezintă deseori somnolență excesivă în timpul zilei, chiar și după o noapte de somn adecvat. Această stare poate fi însoțită de pierderi bruște de tonus muscular (cataplexie), paralizie în timpul somnului și halucinații care apar în timpul adormirii sau la trezire. La SANADOR, pacienții beneficiază de consultații de servicii medicale complete pentru diagnosticul și tratamentul oricăror tulburări de somn.

Procesul obișnuit de adormire începe cu o fază cunoscută sub numele de somn NREM (non-rapid eye movement). În această fază, undele cerebrale încetinesc, iar după aproximativ o oră de somn NREM, activitatea cerebrală se modifică și începe somnul REM, în timpul căruia se produc majoritatea viselor.

În cazul narcolepsiei, persoana poate intra brusc în somnul REM, fără a trece prin faza NREM. Acest fenomen poate avea loc atât noaptea, cât și în timpul zilei. Cataplexia, paralizia în somn și halucinațiile sunt asemănătoare cu schimbările ce apar în somnul REM. Totuși, în narcolepsie, acestea se manifestă în timp ce persoana este trează sau somnolentă.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Forme de narcolepsie

Există două tipuri principale de narcolepsie:

  • Narcolepsia tip 1 - Reprezintă aproximativ 20% din cazuri și este caracterizată prin prezența cataplexiei (pierderea bruscă și temporară a tonusului muscular), de obicei declanșată de emoții puternice. Acest tip de narcolepsie este adesea asociat cu o deficiență severă a unei substanțe chimice cerebrale numită orexină sau hipocretină.
  • Narcolepsia tip 2 - Este cel mai întâlnit tip de narcolepsie, nu este asociată cu cataplexie ci cu somnolență excesivă în timpul zilei și cu cel puțin un alt simptom narcoleptic, cum ar fi halucinațiile hipnagogice sau hipnopompice.

În condiții normale, creierul oprește majoritatea controlului asupra mușchilor corpului, pentru a preveni exprimarea fizică a visurilor. Persoanele cu narcolepsie și cataplexie descriu o slăbiciune musculară bruscă, similară cu modul în care corpul blochează mișcările în timpul fazei REM a somnului.

Cataplexia ușoară poate afecta doar fața și gâtul, de exemplu prin căderea involuntară a maxilarului, sau poate implica doar o parte a corpului. Cataplexia severă poate face ca persoana să se prăbușească, ceea ce poate provoca răniri. Aceste episoade durează de obicei mai puțin de câteva minute, dar în acest interval, persoana poate fi incapabilă să se miște sau să vorbească.

Cauze și factori de risc pentru narcolepsie

Cauza exactă a narcolepsiei rămâne necunoscută. Persoanele cu narcolepsie de tip 1 au niveluri scăzute de hipocretină, cunoscută și sub denumirea de orexină (o substanță chimică din creier care ajută la reglarea stării de veghe și a intrării în somnul REM). Nu se știe exact ce anume determină pierderea celulelor producătoare de hipocretină din creier, dar cu toate acestea, experții bănuiesc că apare ca rezultat al unei reacții autoimune. De asemenea, genetica joacă un rol în apariția narcolepsiei, însă riscul ca un părinte să transmită această tulburare unui copil este foarte mic.

În cazuri rare, narcolepsia poate apărea secundar deteriorării hipotalamusului. Acest tip de deteriorare poate fi cauzat de leziuni la cap (comoții cerebrale și traumatisme craniene), accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale și alte afecțiuni.

Există doar câțiva factori de risc cunoscuți pentru narcolepsie, printre care:

  • Vârsta - Narcolepsia apare de obicei între 10 și 30 de ani.
  • Istoricul familial - Riscul de a dezvolta narcolepsie este de 20 până la 40 de ori mai mare dacă persoana are un membru apropiat al familiei care suferă de această afecțiune.

Cum se manifestă narcolepsia?

Narcolepsia se manifestă prin simptome variate, care pot să includă:

  • Somnolență excesivă în timpul zilei. Persoanele cu narcolepsie pot simți nevoia constantă de a adormi în timpul activităților zilnice.
  • Cataplexie. Pierderea bruscă și temporară a tonusului muscular, de obicei în urma emoțiilor intense, cum ar fi râsul sau furia.
  • Paralizie în timpul somnului. Incapacitatea de a se mișca sau de a vorbi în momentul adormirii sau trezirii.
  • Halucinații hipnagogice și hipnopompice. Experiențe perceptuale anormale, care apar în timpul adormirii sau trezirii.
  • Mișcări automate. Persoanele cu narcolepsie pot adormi frecvent, dar pot continua să miște părți ale corpului.
  • Amnezie. Se întâmplă frecvent ca persoanele cu această afecțiune să nu-și amintească ce făceau chiar înainte de a adormi.
  • Verbalizări în timpul atacurilor de somn. O persoană cu narcolepsie poate vorbi brusc, spunând de obicei cuvinte sau fraze care nu au sens sau care nu sunt legate de ceea ce se întâmplă în jurul lor.

La copii și la persoanele ale căror simptome au apărut recent (în ultimele șase luni), cataplexia se poate manifesta ușor diferit. La aceștia, cataplexia poate apărea sub forma unor grimase bruște și incontrolabile, încrețirea feței, scoaterea limbii sau pierderea tonusului muscular, care face ca mușchii să pară moi, fără o cauză emoțională evidentă.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Diagnosticul de narcolepsie

Diagnosticul narcolepsiei poate fi complex și implică evaluarea simptomelor clinice, istoricul medical al pacientului și teste specifice, cum ar fi polisomnografia (înregistrarea activității cerebrale și a altor funcții corporale în timpul somnului), testul de latență multiplă a somnului (MSLT), care măsoară timpul necesar pentru a adormi în perioadele de odihnă programate, testul de menținere a stării de veghe sau o puncție lombară, prin intermediul căreia medicii extrag o mostră de lichid cefalorahidian din partea inferioară a spatelui. Această mostră este apoi analizată în laborator, pentru a determina concentrația de hipocretină-1, nivelurile scăzute sugerând puternic diagnosticul de narcolepsie de tip 1.

Complicațiile narcolepsiei

Narcolepsia poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții și poate duce la complicații precum:

  • Probleme sociale și profesionale - Cazurile de narcolepsie la copii pot afecta performanța școlară sau, în cazul adulților, rezultatele obținute la locul de muncă. Indivizii cu narcolepsie pot fi percepuți de ceilalți ca fiind pasivi sau lipsiți de energie.
  • Impactul asupra relațiilor intime - Emoțiile intense, precum furia sau bucuria, pot declanșa episoade de cataplexie. Aceste situații pot determina persoanele afectate de narcolepsie să se retragă din interacțiunile emoționale.
  • Riscuri fizice - Adormirea bruscă poate conduce la accidente sau leziuni, existând un risc crescut de accidente auto în cazul în care persoanele afectate adorm la volan.
  • Obezitatea - Persoanele cu narcolepsie prezintă o probabilitate mai mare de a fi supraponderale.
  • SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Tratamentul pentru narcolepsie

Tratamentul narcolepsiei este individualizat și poate include:

  • Medicamente stimulante, pentru a reduce somnolența excesivă.
  • Antidepresive triciclice sau inhibitorii de recaptare a serotoninei, pentru a trata cataplexia și alte simptome asociate.
  • Terapie comportamentală, cu scopul de a îmbunătăți rutinele de somn și a gestiona simptomele zilnice.

Recomandări privind stilul de viață al persoanelor cu narcolepsie

Pentru persoanele diagnosticate cu narcolepsie, este recomandat să adopte următoarele strategii de gestionare:

  • Program de somn regulat.
  • Evitarea stimulilor nocturni - Reducerea consumului de cafea și alte substanțe stimulante înainte de culcare.
  • Limitarea timpul petrecut în jurul luminilor puternice sau ecranelor - Lumina provenită de la acestea în apropierea orei de culcare poate perturba funcțiile naturale de somn-veghe ale organismului persoanei cu narcolepsie.
  • Exerciții regulate - Activitatea fizică moderată poate îmbunătăți calitatea somnului și nivelul de energie în timpul zilei.

În concluzie, narcolepsia este o tulburare complexă și adesea invalidantă, care necesită o gestionare adecvată și sprijin continuu, pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților afectați. Diagnosticul precoce și tratamentul corespunzător pot contribui semnificativ la reducerea impactului negativ al acestei tulburări asupra sănătății generale și a bunăstării personale.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu tulburări de somn beneficiază de consultații asigurate de medici experimentați, care, pe baza investigațiilor necesare, stabilesc diagnosticul corect și tratamentul potrivit. În cazul persoanelor cu manifestări clinice de narcolepsie, este indicată o evaluare medicală completă, realizată de un medic specializat în neurologie.

Pentru diagnosticare, pacienții au acces la toate testele recomandate de specialist, inclusiv la polisomnografie cu echipament de ultimă generație. Rezultatele investigației sunt interpretare de un medic cu experiență în somnologie, iar pacienții sunt monitorizați pe termen lung, prin consultații periodice, pentru ajustarea tratamentului în funcție de necesități.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR