Monoplegia

Ce este monoplegia?

Monoplegia este un tip de paralizie care afectează un singur membru al corpului, de obicei un braț, însă poate afecta și un picior. Această paralizie poate fi tranzitorie sau permanentă și aproape întotdeauna este produsă de paralizia cerebrală, rareori fiind o consecință a altor afecțiuni.

Sistemul nervos este responsabil pentru controlul și coordonarea diferitelor funcții ale corpului, unul dintre rolurile importante fiind controlarea mișcării mușchilor. Când o parte a sistemului nervos este deteriorată (creierul, măduva spinării sau un nerv specific), acest lucru poate perturba capacitatea sistemului nervos de a transmite semnale către mușchi. Această perturbare a semnalizării poate duce la slăbiciune musculară sau chiar la paralizie în zona afectată.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc pentru paralizia unui membru

Principala cauză a monoplegiei este paralizia cerebrală, o tulburare a sistemului nervos central care afectează controlul mișcărilor corpului. Monoplegia este un semn caracteristic al paraliziei cerebrale, care apare în copilărie și poate fi cauzată de diverse leziuni și infecții, cum ar fi toxoplasmoza, rubeola, expunerea la nivele ridicate de substanțe toxice, asfixia la naștere.

Cauzele mai rare care pot duce la apariția monoplegiei includ:

• traumatisme cranio-cerebrale sau leziuni la nivelul măduvei spinării, care determină leziuni la măduva spinării,
• traumatisme cu lezarea măduvei spinării,
• accidente vasculare cerebrale;
• infecții ale creierului sau ale măduvei spinării;
• cancer cerebral sau al măduvei spinării;
• neuropatia periferică;
• scleroza multiplă.

Aceste boli pot afecta sistemul nervos și pot cauza paralizia unui picior sau paralizia unei mâini. Este important să se efectueze un control neurologic și investigații detaliate, deoarece tratamentul poate varia în funcție de cauza subiacentă.

Cum se manifestă monoplegia?

Simptomele persoanelor cu monoplegie pot începe cu slăbiciune sau dificultăți în mișcarea membrului afectat, iar în timp aceste manifestări clinice se pot înrăutăți, ducând la paralizia totală sau parțială a unui membru. Manifestările paraliziei pot să apară brusc în cazul unui accident vascular cerebral, sau pot să evolueze în timp, pe măsură ce paralizia cerebrală progresează.

În cazul persoanelor cu paralizie cerebrală, monoplegia este considerată un semn de prognostic favorabil, deoarece este una dintre manifestările cele mai ușoare ale bolii.

Simptomele sunt de obicei observate la un singur membru al corpului și pot include:

• Slăbiciune musculară la nivelul unui membru, care nu poate fi explicată printr-o altă leziune sau fractură.
• Senzație redusă sau chiar pierderea senzației în membrul afectat.
• Furnicături la nivelul membrului afectat.
• Modificarea poziției degetelor membrului afectat - acestea devin mai rigide sau se îndoaie într-un mod neobișnuit.
• Dificultăți în mișcarea membrului, care în timp evoluează către paralizia completă.
• Dureri în zonele adiacente membrului afectat.

• 
  La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Stabilirea diagnosticului

Diagnosticul monoplegiei se realizează prin anamneză, examen obiectiv, efectuarea de teste de imagistică medicală și electromiografie. Pentru început, medicul va discuta cu pacientul despre istoricul medical și simptomele actuale.

Următorul pas constă în efectuarea unui examen obiectiv detaliat al pacientului, pentru identificarea semnelor care pot oferi indicii cu privire la cauza monoplegiei. Pentru a obține imagini detaliate ale structurilor interne ale corpului, se pot folosi teste de imagistică, precum tomografia computerizată (CT) sau imagistica prin rezonanță magnetică (RMN). Aceste investigații pot ajuta la diagnosticarea accidentelor vasculare cerebrale sau a altor afecțiuni care pot cauza monoplegia.

Se poate recurge la electromiografie (EMG), o tehnică care evaluează funcția musculară și activitatea nervilor. Procedură implică atașarea de senzori electrici la nivelul membrului afectat, pentru a măsura activitatea electrică a nervilor și a mușchilor. EMG poate ajuta la diagnosticarea bolilor neurologice care pot fi cauza monoplegiei.

Diferențe între monoplegie și hemiplegie

Monoplegia reprezintă paralizia unui singur membru al corpului, iar celelalte membre rămân funcționale. De exemplu, în cazul monoplegiei, incapacitatea de a mișca brațul stâng nu afectează capacitatea de a mișca piciorul stâng. Hemiplegia este o formă de paralizie care afectează toate membrele de pe o parte a corpului. Dacă suferi de hemiplegie pe partea stângă a corpului, nu vei putea să îți miști nici brațul stâng, nici piciorul stâng și este posibil ca mușchii din jumătatea stângă a feței să fie, de asemenea, afectați.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Metode de tratament recomandate

Tratamentul monoplegiei depinde de cauza care o determină. În cazul monoplegiei asociate cu paralizia cerebrală, simptomele pot să se amelioreze în timp, dar paralizia cerebrală nu are vindecare. Pacienții cu monoplegie cauzată de alți factori au diverse opțiuni de tratament, care includ tratamentul cauzei subiacente, terapie fizică prin exerciții, intervenții chirurgicale, consiliere psihologică și participarea la grupuri de sprijin.

În cazul în care monoplegia este rezultatul unei infecții în creier sau la măduva spinării, se administrează antibiotice în doze mari, pentru a combate infecția bacteriană. De asemenea, se pot administra analgezice și relaxante musculare, pentru a ajuta la ameliorarea durerii și la reducerea rigidității musculare. Dacă monoplegia este produsă de o tumoră sau de o compresie nervoasă, poate fi necesară o intervenție de neurochirurgie.

Recuperarea medicală indicată pentru monoplegie

Tratamentul fizioterapeutic al monoplegiei implică diverse exerciții și tehnici pentru a dezvolta forța, flexibilitatea și mobilitatea membrului afectat. Acestea includ exerciții de dezvoltare a forței, cum ar fi ridicarea de greutăți, flotări, exerciții de flexibilitate, precum întinderi și exerciții de stretching și exerciții de mobilitate pentru membrul afectat. Terapia fizică are ca scop îmbunătățirea managementului durerii, a mișcării și mobilității, prevenirea căderilor și facilitarea recuperării.

Terapia ocupațională ajută pacienții să învețe tehnici care să le permită să efectueze sarcinile zilnice, care altfel ar fi dificile din cauza paraliziei. Se utilizează dispozitive de asistență, cum ar fi cărucioare și echipamente cu tehnologie activată vocal, care să faciliteze activitățile cotidiene ale pacienților cu monoplegie.

Diagnosticul și tratamentul monoplegiei la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu paralizii ale membrelor au acces la consultații realizate de medici neurologi cu înaltă pregătire profesională și la investigații imagistice și teste specifice pentru stabilirea diagnosticului. Astfel, examinările RMN și CT sunt realizate cu echipamente de ultimă generație, care pot identifica leziuni cerebrale și spinale de mici dimensiuni. De asemenea, pacienții pot beneficia de electromiografie și de toate analizele solicitate de medicul specialist.

În funcție de cauza care a determinat monoplegia, pacienții primesc tratamentul recomandat, personalizat. Intervențiile de neurochirurgie, dacă sunt necesare, pot fi realizate în cele mai bune condiții la Spitalul Clinic SANADOR, într-un bloc operat modern echipat. În cazul în care paralizia membrului este provocată de tumori maligne cerebrale sau spinale, pacienții au acces la toate procedurile de tratament necesare, la Centrul Oncologic SANADOR. De asemenea, ei se pot bucura de un program personalizat de recuperare medicală, sub supravegherea unui specialist, în Departamentul de Medicină fizică și de reabilitare SANADOR.

• 
  Nu aștepta apariția complicațiilor! Programează-te la SANADOR!

Programează-te!