Malformațiile cardiace congenitale

Ce sunt malformațiile cardiace congenitale?

Malformațiile cardiace congenitale sunt defecte ale inimii, prezente de la naștere. În funcție de gravitatea și tipul malformației, unele dintre acestea necesită tratament chirurgical, pe când cele ușoare pot fi doar ținute sub observație. Malformațiile la inimă pot afecta septul (peretele) interatrial sau interventricular, valvele (mitrală, tricuspidă, aortică sau pulmonară) sau vasele din jurul inimii (artera aortă sau pulmonară sau venele pulmoanare). Vino la SANADOR pentru investigații avansate, efectuate cu echipamente de ultimă generație, și tratament modern!

Malformațiile cardiace congenitale sunt diagnosticate în viața de sugar sau copil mic. Acestea necesită controale regulate la medicul cardiolog pentru supraveghere, dacă sunt mici, sau tratament, dacă sunt defecte mari, complexe, cianogene.

Watch on YouTube
  • 021 9699 Apelează la SANADOR!

Tipuri de malformații cardiace congenitale

Malformațiile cardiace congenitale se împart în două mari tipuri – cianogene și non-cianogene. Defectul septal atrial reprezintă o comunicare între atriul stâng și cel drept, acolo unde acestea ar trebui să fie despărțite de un perete denumit sept. Acesta este considerat un defect ușor, ce necesită supraveghere și se poate închide odată cu creșterea. Unele malformații cardiace congenitale pot apărea în contextul unor anomalii genetice, cum ar fi Trisomia 18, o afecțiune cromozomială asociată frecvent cu defecte cardiace complexe.

Defectul septal ventricular reprezintă o comunicare între ventriculul stâng și cel drept. Ductul arterial persistent constă dintr-o comunicare între aortă și artera pulmonară. Sângele va circula din aortă, zona cu presiune mare, spre artera pulmonară. Defectele mici se pot închide de asemenea de la sine.

Tetralogia Fallot este o malformație complexă, cianogenă, ce poate pune viața nou-născutului în pericol. Aceasta se caracterizează prin patru tipuri de defecte – stenoza (îngustarea) arterei pulmonare, un defect septal ventricular larg, aorta „călare” pe sept și hipertrofia (creșterea) ventriculului drept.

Alte tipuri de malformații cardiace includ:

  • Coarctația de aortă - este o malformație congenitală caracterizată de o stenoză aortică, care forțează inima să pompeze mai puternic. Lăsată netratată, această malformație cardiacă poate duce la complicații serioase, potențial fatale.
  • Persistența ductului arterial (PDA - caracterizată prin existența unei legături între artera aortă și artera pulmonară, cunoscută sub numele de canal arterial. În mod normal, acest canal arterial se închide la scurt timp după naștere, redirecționând fluxul sanguin către plămâni.
  • Defectul complet de canal atrioventricular – se manifestă printr-o gaură formată în centrul inimii, care afectează toate cele patru camere ale cordului. Din cauza acestei anomalii, sângele care circulă la nivelul cordului se amestecă, iar valvele și camerele inimii nu-l pot direcționa corect.
  • Transpoziția vaselor mari (TVM) este o malformație cardiacă congenitală în care artera aortă și artera pulmonară sunt situate în poziții anormale: aorta iese din ventriculul drept în loc de cel stâng, în timp ce artera pulmonară iese din ventriculul stâng în loc de cel drept.
  • Atrezia pulmonară - anomalie cardiacă în care valva pulmonară nu se formează corect.
  • Anomalia Ebstein – afectează structura și funcționarea valvei tricuspide, care nu se mai închide corect, astfel încât sângele se întoarce de la camerele inferioare ale inimii spre camere superioare, provocând regurgitare tricuspidiană.
  • Stenoza valvei pulmonare – valva pulmonară este îngroșată și nu se deschide corect, iar sângele nu poate circula eficient de la inimă spre artera pulmonară și apoi spre plămâni.
  • Trunchiul arterial comun - când există o conexiune între aorta și artera pulmonară.
  • Anomaliile arterelor coronare - în care una dintre ramurile arteriale este dezvoltată într-un loc greșit sau are o orientare incorectă.
  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cauze și factori de risc

Factorii de risc pentru a dezvolta malformații la inimă sunt în primul rând cei ce afectează fătul în timpul sarcinii. Fumatul, consumul de alcool sau droguri, utilizarea unor medicamente precum retinol (utilizat pentru acnee) sau anumite antihipertensive (inhibitori de enzimă de conversie a angiotensinei) pot duce la nașterea unui copil cu boală cardiacă congenitală. Riscul genetic de a moșteni aceste boli nu este semnificativ, însă dezvoltarea diabetului gestațional sau a rubeolei în sarcină se asociază cu un risc semnificativ mai mare pentru malformații cardiace congenitale.

Cum se manifestă malformațiile cardiace congenitale?

Una dintre cele mai importante manifestări ale bolilor cardiace congenitale este cianoza neonatală. Aceasta poate fi primul simptom al malformațiilor cianogene sau o complicație a celor necianogene, ce apare atunci când se instalează hipertensiunea pulmonară și se inversează șuntul. Un șunt dreapta-stânga duce la colorarea albastră a extremităților sau a buzelor, din cauza nivelului scăzut de oxigen din sânge.

Oboseala este un alt simptom important ce trebuie să aducă sugarul la medicul cardiolog pediatru. La vârste mici, oboseala se poate observa în timpul hrănirii, când copilul nu se poate alimenta cât ar fi necesar și adoarme în timpul mesei. La vârste mai mari, oboseala se manifestă la practicarea sporturilor sau în timpul orelor de educație fizică.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Stabilirea diagnosticului

Diagnosticul malformațiilor cardiace congenitale este pus în marea majoritate a cazurilor la vârsta de sugar sau copil mic. Simptomele precum oboseala sau cianoza vor aduce părintele și copilul la medic. Doctorul cardiolog pediatru va ausculta cordul. Afecțiunile cardiace congenitale sunt asociate cu un suflu sau murmur cardiac. Acesta se poate auzi chiar și cu urechea liberă (grad VI) în cazuri grave. Suflurile cardiace de gradul I sunt greu de auscultat chiar și cu stetoscopul și sunt mai des identificate la ecografie cardiacă.

Ecografia cardiacă transtoracică și ecocardiografia transesofagiană este cea mai importantă investigație pentru diagnostic. Aceasta poate identifica defectele septale, valvulare sau ale vaselor din jurul inimii. În anumite situații poate fi indicată și o ecografie cardiacă de stres.

Ecografia Doppler color identifică cu ușurință fluxul de sânge ce circulă în sens anormal. EKG-ul (electrocardiograma) poate diagnostica artimii ce apar ca o complicație a bolilor congenitale cardiace. Radiografia toracică pulmonară este o investigație imagistică ce poate ridica suspiciuni de diagnostic prin vizualizarea unui cord mărit în dimensiuni sau a circulației pulmonare accentuate. Aceasta este urmată de ecografie cardiacă pentru confirmarea diagnosticului. În anumite situații, medicul poate recomanda și efectuarea unui RMN de cord.

Înaintea nașterii se poate efectua o ecografie cardiacă fetală. Aceasta poate să pună diagnosticul malformațiilor cardiace încă din săptămânile 18-22 de sarcină. Astfel se vor efectua controale amănunțite, regulate, nașterea va fi mult mai atent monitorizată, iar nou-născutul poate fi transferat imediat după naștere în serviciul de chirurgie pediatriacă pentru corectarea bolii. Un făt cu boală cardiacă congenitală se va testa pentru a diagnostica alte boli cu care se asociază, precum sindromul Down.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile afecțiunilor cardiace congenitale

Defectele la nivelul inimii favorizează apariția infecțiilor la acest nivel, boală numită endocardita infecțioasă. Aceasta poate distruge valvele cardiace dacă nu este tratată corect. Endocardita infecțioasă poate să apară din cauza unei intervenții stomatologice ce implică manipularea gingiei la un pacient cu defecte cardiace. Din acest motiv, se recomandă profilaxie antibiotică la acești pacienți.

Artimiile (tulburările de ritm cardiac) sau tulburările de conducere (spre exemplu, blocul trifascicular) pot însoți malformațiile inimii și pot necesita tratament medicamentos sau intervențional. Hipertensiunea pulomanară apare ca etapă terminală a bolilor cardiace congenitale necinogene, etapă denumită sindrom Eisenmenger. În acel moment, șuntul se inversează, provocând aceleași simptome ca și malformațiile cianogene.

Alte complicații ce pot să apară în istoricul bolilor cardiace congenitale netratate este afectarea rinichilor și a ficatului. Insuficiența cardiacă reprezintă imposibilitatea inimii de a își efectua corect funcția de a pompa sânge în tot organismul. De multe ori, acesta este momentul în care doar transplantul de cord poate ameliora simptomatologia.

Tratamentul pentru malformații cardiace congenitale

Tratamentul curativ al bolilor cardiace congenitale este intervențional sau chirurgical pe cale deschisă. Tratamentul intervențional (cateterism cardiac) presupune introducerea unui cateter printr-o venă mare și avansarea sa până la nivelul inimii. Astfel, se pot închide defecte septale atriale sau ventriculare cu sisteme de tip umbrelă, recuperarea de după intervenție fiind ușoară. În cazurile în care acest lucru nu este posibil, o altă opțiune de tratament este chirurgia cardiovasculară deschisă. Aceasta poate fi necesară pentru înlocuirea unei valve, pentru defecte de dimensiuni mari sau pentru transplant cardiac.

Pentru a preveni dezvoltarea malformațiilor cardiace congenitale, este importantă îngrijirea în timpul sarcinii. Evitarea fumatului, a consumului de alcool sau droguri, a contactului cu pacienți cu boli infecțioase contagioase și controalele regulate la medicul ginecolog scad riscul de a dezvolta boli cardiace congenitale.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR