Macrosomia fetală

Macrosomia fetală descrie o greutate în exces a nou-născutului. Această problemă este asociată cu un risc ridicat de complicații obstetricale și neonatale, cum ar fi producerea de leziuni materne în timpul nașterii naturale, mai ales dacă nu este efectuată o epiziotomie.

Mai mult decât atât, macrosomia fetală produce efecte negative și pe termen lung asupra sănătății copilului. Aceasta crește predispoziția de a dezvolta afecțiuni în viitor, în special patologii de natură metabolică. Află ce reprezintă macrosomia fetală, cu ce complicații se asociază, din ce cauză apare și cum are loc nașterea unui bebeluș macrosom.

• 
  Sarcina trebuie monitorizată regulat. Vino la SANADOR pentru consultații moderne!

Ce este macrosomia fetală?

Macrosomia fetală este definită, în general, de o greutate la naștere mai mare de 4.000 de grame, indiferent de vârsta gestațională. În țările bine dezvoltate, însă, pragul pentru diagnosticul macrosomiei este de 4.500 de grame.

În funcție de riscul de complicații, aceasta a fost împărțită în 3 categorii:

• Gradul 1: 4.000-4.499 g;
• Gradul 2: 4.500-4.999 g;
• Gradul 3: Peste 5.000 g.

Riscurile asociate cresc direct proporțional cu greutatea bebelușului macrosom, în special după ce greutatea acesteia depășește 4.500 de grame.

De ce este macrosomia fetală o problemă?

Un făt macrosom poate produce complicații în timpul nașterii naturale, cum ar fi:

• Lacerații (leziuni severe) la nivelul tractului genital sau perineului (zona dintre vagin și anus);
• Ruptură uterină (dacă pacienta are istoric de naștere prin cezariană sau o intervenție chirurgicală asupra uterului);
• Travaliu prelungit, în special în cel de-al doilea stadiu (etapa de împingere);
• Hemoragie vaginală postpartum (după naștere);
• Tulburări de ritm cardiac în cazul bebelușului;
• Distocie la naștere/Distocie de umăr (blocarea unui umăr fetal în canalul genital, după expulzia capului), care poate produce fracturi osoase (de exemplu, a claviculei), leziuni cerebrale sau ale plexului brahial (rețeaua de nervi de la nivelul brațului).

Având în vedere aceste traumatisme obstetricale, macrosomia a fost legată de o incidență ridicată a nașterii prin cezariană. De asemenea, macrosomia se asociază cu o rată ridicată de morbiditate și mortalitate fetală, riscul de naștere a unui făt mort fiind crescut.

Mai mult decât atât, macrosomia afectează sănătatea copilului pe termen lung, fiind asociată cu dezvoltarea obezității, rezistenței la insulină și hipertensiunii arteriale.

• 
  Macrosomia fetală poate produce complicații severe. Programează-te!

Cauze și factori de risc

Principala cauză a macrosomiei fetale este reprezentată de diabetul gestațional slab controlat, afecțiune caracterizată de un nivel ridicat al glicemiei exclusiv pe durata sarcinii. În unele cazuri, cauza este diabetul pregestațional – diagnostic de diabet zaharat tip 1 sau 2 înainte de sarcină. Deoarece glucoza nu este metabolizată corect în organismul mamei, o cantitate excesivă ajunge la făt prin transport transplacentar. În consecință, are loc dezvoltarea anormală a țesutului adipos (masa de grăsime) și, implicit, creșterea în greutate.

Printre factorii de risc pentru macrosomie fetală se numără:

• Obezitatea maternală: Crește riscul de 4 până la 12 ori de a dezvolta această condiție;
• Creșterea excesivă în greutate în timpul sarcinii: Poate apărea din cauza stilului de viață dezechilibrat (cum ar fi o alimentație incorectă) în această perioadă;
• Multiparitatea (istoric de sarcini multiple): În medie, greutatea la naștere crește cu 113 g cu fiecare sarcină succesivă, până la a cincea sarcină;
• Istoric de macrosomie fetală: Mamele care au mai născut bebeluși macrosomi prezintă un risc mai ridicat de a naște din nou un copil cu această problemă;
• Sexul masculin al fătului: În general, băieții cântăresc mai mult decât fetele în momentul nașterii;
• Vârsta maternală: Vârsta peste 35 de ani a mamei crește riscul de macrosomie;
• Sarcină prelungită: Dacă sarcina a depășit 42 de săptămâni, există riscul de a avea un făt macrosom, din cauza aportului continuu de nutrienți;
• Anomalii genetice: Unele boli genetice rare, cum ar fi sindromul X fragil sau Weaver, au fost asociate cu macrosomia.

• 
  Anumite probleme de sănătate ale mamei pot duce la apariția macrosomiei. Programează-te!

Diagnosticarea macrosomiei fetale

Diagnosticul de certitudine a macrosomiei este pus abia după nașterea bebelușului, prin cântărirea acestuia. Diagnosticul perinatal este dificil de stabilit și, de cele mai multe ori, este eronat.

Medicul poate estima riscul de macrosomie pe baza investigațiilor efectuate în timpul sarcinii. Acesta poate examina cantitatea de lichid amniotic și greutatea copilului cu ajutorul ecografiei. Este important de menționat, însă, că ecografia nu oferă informații precise din acest punct de vedere.

Dacă medicul suspectează prezența macrosomiei, acesta va recomanda efectuarea unui test antenatal, cum ar fi profilul biofizic fetal, un tip de ecografie combinată cu un test non-stres, care presupune atașarea unor electrozi pe abdomen. Acesta măsoară respirația, tonusul, ritmul cardiac, mișcările fătului, contracțiile uterine, dar și volumul lichidului amniotic.

Medicul va combina informațiile obținute în timpul investigațiilor ecografice, anamnezei și examenului clinic, pentru a decide tipul de naștere.

Trebuie tratată macrosomia?

În cazul în care medicul suspectează prezența macrosomiei sau riscului ridicat de a dezvolta această problemă, tratamentul presupune gestionarea eficientă a afecțiunilor medicale existente, cum ar fi obezitatea, diabetul zaharat sau gestațional.

Împreună cu o echipă multidisciplinară, va recomanda o schemă de  tratament pentru diabet, cum ar fi insulinoterapia, dacă este necesar. De asemenea, este esențială optimizarea alimentației pe durata sarcinii și respectarea unui program de activitate fizică, pentru a preveni câștigul excesiv în greutate.

Cum se realizează nașterea fătului macrosom

Nașterea prin cezariană nu este întotdeauna neapărat necesară. Medicul îți va monitoriza sarcina și travaliul, pentru a depista timpuriu semnele complicațiilor. De asemenea, vei discuta cu acesta despre avantajele și riscurile metodelor de naștere, pentru a lua o decizie informată și pentru a preveni posibile complicații, precum ruptura de perineu.

Medicul îți va recomanda nașterea prin cezariană, dacă:

• Ai diabet zaharat (pregestațional sau gestațional): Dacă aveai diabet zaharat înainte de sarcină sau dacă l-ai dezvoltat pe durata acesteia, iar specialistul estimează o greutate la naștere mai mare de 4.500 g, este posibil să ai nevoie de cezariană;
• Greutate la naștere estimată de peste 5.000 g: Dacă medicul estimează că fătul are o greutate mai mare de 5000 g, poate recomanda această metodă de naștere, chiar dacă nu ai diabet gestațional sau pregestațional;
• Istoric de distocie de umăr în timpul nașterilor anterioare: Dacă ai mai născut un copil cu această complicație, există riscul să se întâmple din nou.

Imediat după naștere, bebelușul va fi examinat pentru depistarea de eventuale leziuni. De asemenea, i se vor efectua investigații pentru a verifica dacă a dezvoltat complicații, cum ar fi hipoglicemie (nivel scăzut de glucoză în sânge).

• 
  Nașterea unui bebeluș macrosom necesită o echipă de medici bine pregătită și experimentată. Vino la SANADOR!

Complicații pentru bebelușul macrosom

Pe lângă complicațiile prezentate anterior, care pot apărea în timpul nașterii, macrosomia s-a asociat și cu alte efecte negative. Aceasta poate afecta starea de sănătate a copilului imediat după naștere, dar și pe termen lung.

Dintre riscurile și complicațiile pentru bebelușul macrosom, amintim:

• Imediat după naștere: Bebelușii macrosomi pot dezvolta policitemie (un număr excesiv de celule roșii în sânge), care poate produce icter (îngălbenirea pielii și ochilor). De asemenea, aceștia pot prezenta hipoglicemie, tulburări de ritm cardiac și dificultăți de respirație.
• Pe termen lung: Macrosomia crește riscul de obezitate infantilă, care se asociază cu riscuri importante pentru sănătate. De asemenea, copiii macrosomi pot dezvolta în viitor sindrom metabolic, care constă în hipertensiune arterială, adipozitate în exces în regiunea abdominală, hiperglicemie și un nivel anormal al grăsimilor în sânge (cum ar fi hipercolesterolemie). Sindromul metabolic se asociază cu un risc ridicat de diabet zaharat, boli cardiovasculare și evenimente cardiovasculare majore, cum ar fi accident vascular cerebral.

Așadar, copilul macrosom va trebui monitorizat pe termen lung, prin investigații medicale de rutină, pentru screening-ul insulinorezistenței și obezității.

Alege Maternitatea SANADOR pentru o monitorizare completă a sarcinii. Bucură-te de servicii medicale profesioniste oferite de medici cu o vastă experiență, atât în perioada prenatală, cât și în cea postnatală. Secțiile de Neonatologie este dotată cu incubatoare moderne, dar și cu alte echipamente de ultimă generație. Astfel, nou-născuții sănătoși, precum și cei care prezintă complicații, beneficiază de cele mai bune îngrijiri medicale. 

Programează-te!