Leziunile de tendon ale mușchiului biceps

Ce sunt leziunile de tendon ale mușchiului biceps?

Leziunile de tendon ale mușchiului biceps apar la nivelul celor trei tendoane ale mușchiului biceps și variază ca severitate, de la inflamația tendonului (tendinită de biceps), până la ruptura tendonului bicepsului. Vino la SANADOR pentru tratament modern, asigurat de medici experimentați!

Mușchiul biceps este situat în partea din față a brațului. Acest mușchi are două tendoane proximale, care îl atașează de osul omoplat de la nivelul umărului, și un tendon distal, care îl atașează de osul radius de la nivelul antebrațului. Tendoanele sunt benzi elastice rezistente care leagă mușchii de oase și permit mișcările membrelor.

Watch on YouTube
  • 021 9699 Programează-te acum!

Tipuri

În principal există două tipuri de leziuni ale tendonului bicepsului: tendinită de biceps și ruptura tendonului bicepsului.

Tendinita reprezintă inflamația tendoanelor mușchiului biceps. În cazul în care inflamația apare la nivelul unuia sau a ambelor tendoane proximale ale bicepsului, afecțiunea se numește tendinită de biceps proximală. Atunci când inflamația se localizeză la nivelul tendonului distal, afecțiunea se numește tendinită de biceps distală.

Ruptura tendonului bicepsului poate apărea la nivelul tendoanelor proximale (ruptură proximală de tendon bicipital) sau la nivelul tendonului distal (ruptură distală de tendon bicipital). Ruptura poate fi parțială sau completă. Când ruptura tendonului bicepsului este completă, înseamnă că tendonul s-a desprins complet de pe os.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru leziuni de tendon ale bicepsului

Microrupturile apărute la nivelul tendoanelor mușchiului biceps pot cauza tendinită de biceps. Această afecțiune poate apărea în urma mișcărilor repetitive. De exemplu, jucătorii profesioniști de baseball, tenis, golf și înotătorii au un risc crescut de a dezvolta tendinită de biceps distală sau proximală. O tendinită de biceps proximală este însoțită frecvent de leziuni ale coafei rotatorilor sau de alte afecțiuni la nivelul umărului, precum artrita sau luxația cronică de umăr.

Ruptura tendonului bicepsului are două cauze principale: traumatismele și suprasolicitarea. Rupturile pot fi cauzate de ridicarea unui obiect greu sau de căderea pe braț. Suprasolicitarea poate face ca tendoanele să se deterioreze sau să se rupă în timp. Acest lucru se întâmplă în mod natural odată cu înaintarea în vârstă. Rupturile pot fi determinate sau favorizate de mișcările repetitive și sunt frecvente la persoanele care practică sporturi precum haltere, tenis sau înot.

Factorii care cresc riscul de leziuni ale tendonului bicepsului:

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Semne și simptome ale leziunilor de tendon ale mușchiului biceps

Pacienții cu leziuni ale tendonului bicepsului pot prezenta următoarele semne și simptome:

  • durere la nivelul umărului sau cotului;
  • vânătăi la nivelul brațului;
  • crampe musculare;
  • umflătură în partea superioară a brațului, deoarece bicepsul nu mai este ținut la locul lui (deformarea Popeye);
  • senzație de pocnitură la nivelul brațului, atunci când se produce ruptura tendonului bicepsului;
  • senzație de slăbiciune la nivelul brațului;
  • dificultate în efectuarea mișcării de întoarcere a palmei.

Stabilirea diagnosticului

Leziunile de tendon ale mușchiului biceps sunt diagnosticate prin anamneză, examen clinic și investigații imagistice.

Medicul va discuta cu dumneavoastră despre simptomele pe care le aveți și despre istoricul medical, apoi va efectua examenul clinic.

În cazurile în care ruptura tendonului bicepsului este completă, diagnosticul poate fi evident prin observarea unei deformări la nivelul brațului (deformarea Popeye).

Diagnosticul de ruptură parțială sau tendinită de biceps poate fi mai puțin evident. În aceste cazuri, medicul vă va cere să îndoiți brațul și să strângeți mușchiul biceps. Apariția durerii poate sugera o ruptură parțială sau tendinită de biceps.

În cazul în care diagnosticul este incert sau atunci când medicul dorește să afle informații mai amănunțite, va recomanda efectuarea unor investigații suplimentare.

Deși razele X nu pot pune în evidență părțile moi precum mușchii și tendoanele, o radiografie poate fi necesară pentru a exclude alte afecțiuni care pot cauza durere la nivelul umărului sau cotului, precum fracturile sau luxația de cot.

Ecografia este foarte utilă în vizualizarea țesuturilor moi, precum mușchii, tendoanele și ligamentele. Poate evidenția ruptura tendonului bicepsului și poate stabili diagnosticul de tendinită de biceps prin evidențierea tendonului inflamat.

Examenul RMN este cea mai bună investigație pentru a diagnostica afecțiunile părților moi. Permite obținerea unor imagini detaliate ale mușchilor, tendoanelor și ligamentelor. Examenul RMN este explorarea preferată pentru a face diferența între ruptura parțială și cea completă a tendonului bicipital. De asemenea, examenul RMN poate fi indicat pentru a pune în evidență afecțiunile care pot însoți leziunile de tendon ale mușchiului biceps, precum leziunile de coafă rotatorie, dislocarea umărului, artroza umărului sau sindromul de compartiment.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Tratamentul leziunilor de tendon ale mușchiului biceps

Leziunile de tendon ale mușchiului biceps se tratează în funcție de tipul leziunii (tendinită sau ruptură) și în funcție de severitatea leziunii.

Tendinita de biceps

Deși tendinita de biceps poate fi dureroasă, aplicarea unui tratament corect și la timp poate duce la rezolvarea completă a afecțiunii.

Pacienții cu tendinită de biceps necesită:

  • imobilizarea brațului într-o orteză sau eșarfă;
  • aplicarea de gheață local;
  • medicamente antiinflamatorii nesteroidiene (aspirină, ibuprofen) pentru a reduce inflamația și durerea;
  • administrarea de corticosteroizi în cazurile mai severe;
  • kinetoterapie pentru a recupera forța musculară și mobilitatea.

Tratamentul chirurgical este rareori necesar, însă poate fi recomandat pacienților cu tendinită de biceps care nu se vindecă în urma tratamentului conservator și pacienților care se prezintă târziu, cu deteriorarea severă a tendonului.

Există două tipuri de intervenții chirurgicale care se pot practica la pacienții cu tendinită de biceps: tenotomia și tenodeza.

Tenotomia presupune tăierea tendonului mușchiului biceps pentru a reduce presiunea asupra acestuia și pentru a îmbunătăți mobilitatea. Se realizează în special la pacienții în vârstă și la cei care nu sunt sportivi de performanță.

Tenodeza constă în secționarea tendonului mușchiului biceps și fixarea cu un șurub special la nivelul osului humerus. Se efectuează în special la pacienții tineri și la sportivii de performanță.

Atât tenotomia, cât și tenodeza se pot face prin artroscopie, fără a deschide articulația. Se fac două sau trei incizii mici în jurul articulației. Prin una dintre incizii se introduce artoscopul (tub subțire cu o cameră video) pentru a vizualiza articulația, iar prin celelalte incizii se introduc instrumentele necesare realizării intervenției. Atroscopia este o procedură minim invazivă care prezintă numeroase avantaje față de tratamentul chirurgical deschis: spitalizare de scurtă durată, complicații reduse, recuperare rapidă și cicatrici minime.

Ruptura tendonului bicepsului

Ruptura tendonului proximal al mușchiului biceps poate să nu necesite întotdeauna tratament chirurgical. Pacienții în vârstă, cu un nivel de activitate redus pot fi tratați prin metode nechirurgicale, cu rezultate bune. Pacienții tineri, cu un nivel crescut de activitate, necesită de obicei operație. La aceștia se efectuează intervenția de tenodeză, la fel ca în cazul pacienților cu tendinită de biceps care asociază o deteriorare severă a tendonului, prin artroscopie.

Ruptura tendonului distal al mușchiului biceps necesită aproape întotdeauna intervenție chirurgicală. Aceasta trebuie efectuată cât mai rapid deoarece tendonul distal și mușchiul încep să se cicatrizeze la 1-2 săptămâni după ruptură , iar după această perioadă intervenția chirurgicală devine mai dificilă. Intervenția constă în reatașarea tendonului la osul radius prin diferite tehnici: suturi, șuruburi sau dispozitive de ancorare. În acest caz, intervenția chirurgicală se realizează de obicei printr-o incizie deschisă în partea anterioară a cotului.

Măsuri de prevenție

Leziunile de tendon ale mușchiului biceps pot fi prevenite prin:

  • încălzirea corespunzătoare a musculaturii înainte de efectuarea exercițiilor fizice;
  • creșterea treptată a intensității exercițiilor;
  • folosirea unei tehnici corespunzătoare atunci la practicarea exercițiilor fizice sau ridicarea de obiecte grele;
  • evitarea suprasolicitării;
  • oprirea activităților care cauzează durere.
  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnostic și tratament la SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu leziuni ale tendonului mușchiului biceps beneficiază de consultații asigurate de medici cu experiență și investigații avansate, inclusiv cu echipamente RMN de ultimă generație cu putere 3T, care furnizează imagini ale țesuturilor afectate la calitate fără precedent. În funcție de rezultatele investigațiilor, medicii aleg tratamentul adecvat și oferă recomandări pentru tratament și recuperare.

Când este nevoie de intervenție chirurgicală, aceasta se realizează în cele mai bune condiții de siguranță, iar chirurgii experimentați utilizează, atunci când specificul cazului permite, metode minim invazive. La Spitalul Clinic SANADOR, artroscopia este utilizată în mod curent, atât ca procedură de diagnostic, cât și ca tratament, inclusiv pentru tenotomia și tenodeza bicepsului.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR