Investigații pentru diagnostic
-
La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă.
Programează-te!
Analize de sânge
Creatinkinaza (CK) este o enzimă care se găsește în concentrații crescute la nivelul mușchilor. În momentul în care fibrele musculare se rup, această enzimă va trece din fibrele musculare în sânge. Astfel, pacienții cu ruptură de cvadriceps vor avea în sânge un nivel crescut de creatinkinază. Mioglobina este o proteină care, de asemenea, se găsește în cantități crescute la nivel muscular. Atunci când fibrele musculare se rup, mioglobina va trece în sânge și va avea concentrații crescute la pacienții cu leziuni de cvadriceps.
Creatinkinaza și mioglobina sunt eliminate în mod normal de către rinichi. Atunci când acestea au concentrații crescute în sânge, pot duce la blocarea rinichilor cu apariția insuficienței renale. Din această cauză, testarea funcției renale prin determinarea ureei și creatininei este foarte importantă la pacienții cu leziuni musculare.
Investigații imagistice
Radiografia simplă poate fi utilizată la pacienții cu leziuni de cvadriceps pentru a exclude o fractură de femur sau rotulă sau alte afecțiuni precum miozita osificantă (o creștere osoasă în interiorul mușchiului).
Ecografia este o investigație neinvazivă care se bazează pe ultrasunete pentru a pune în evidență diferite structuri ale corpului. Prin intermediul ecografiei, medicul poate diagnostica ruptura de tendon cvadricipital sau o ruptură de cvadriceps parțială sau completă.
Examenul RMN este cea mai bună investigație pentru a pune în evidență leziunile de cvadriceps. Prin RMN se pot observa rupturile parțiale sau complete ale mușchiului cvadriceps, ruptura de tendon cvadricipital, tendinita mușchiului cvadriceps, rupturile fasciale, miozita osificantă, hematoame sau tumori ale țesuturilor moi.
Din cauza necesității de expunere la radiații și a evaluării foarte bune a țesuturilor moi la ecografie și RMN, valoarea examenului CT în evaluarea leziunilor musculare este mai redusă. Examenul CT poate fi folosit la pacienții cu leziuni de cvadriceps produse prin strivire sau la pacienții politraumatizați, pentru a evalua leziunile asociate.