Ce sunt leziunile de coafă rotatorie?

Leziunile de coafă rotatorie sunt o cauză frecventă a durerii de umăr. Articulația umărului (gleno-humerală) este cea mai mobilă articulație din organism. La structura anatomică a umărului participă 3 oase – claviculă, scapulă și humerus, care se articulează între ele și sunt consolidate de anumiți mușchi și ligamente. Coafa rotatorilor este un grup format din 4 mușchi – subscapular, supraspinos, infraspinos și rotund mic – ce își au originea pe scapulă și ale căror tendoane se inseră pe humerus printr-un tendon comun, lateral de capul humeral.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Acești mușchi au rol de stabilizare a articulației, prin efectul de tracționare a capului humeral către concavitatea fosei glenoide a scapulei, cu care se articulează. Pe lângă efectul stabilizator, acționarea acestor mușchi permite anumite mișcări ale brațului, precum ridicarea la orizontală (mișcarea de abducție) și mișcarea de rotație.

Între tendoanele mușchilor din coafa rotatorie (inferior) și ligamentul coraco-acromial (superior) se inseră un sac lubrifiant plin cu lichid, numit bursă subacromială, ce permite tendoanelor musculare să gliseze ușor atunci când brațul este mișcat. Această bursă, fiind situată imediat deasupra tendoanelor, se poate inflama în condiții de fricțiune, determinând dureri la nivelul umărului.

Durerea de umăr, ca urmare a leziunilor de coafă rotatorie, poate rezulta din:

  • Tendinită – reprezintă inflamația tendonului comun al celor 4 mușchi din coafa rotatorie;
  • Tendinita calcificantă a umărului - apare din cauza depunerilor de calciu;
  • Ruptura tendoanelor (ruptura de coafă rotatorie) – poate fi parțială, când tendonul este subțiat, însă rămâne atașat de osul humeral sau totală, atunci când tendonul se detașează complet de os;
  • Bursita subacromială – inflamația bursei subacromiale;
  • Impingementul subacromial – odată cu abducția umărului, mușchii coafei rotatorilor, în special cel supraspinos, se contractă sub arcul coraco-acromial (format între procesul coracoid și acromion, două proeminențe osoase din structura scapulei); pe măsură ce brațul este menținut în această poziție ridicată, arcul se îngustează, comprimă și irită tendonul comun al mușchilor totatori și bursa subacromială.

În oricare dintre aceste situații, este dificil de precizat dacă sursa durerii este reprezentată de inflamația sau ruperea tendoanelor sau de inflamația bursei subacromiale.

Cauze și factori de risc pentru leziunile de coafă rotatorie

O leziune de coafă rotatorie poate să apară în urma unui traumatism accidental, precum o cădere, ceea ce poate determina o dislocație a umărului, ce atrage cu sine și ruperea tendoanelor coafei rotatorii (ruptură de coafă rotatorie). Totuși, cel mai frecvent vorbim despre uzura articulației umărului și dezvoltarea de leziuni degenerative ale coafei rotatorii, ce apar odată cu îmbătrânirea, de obicei după vârsta de 60 de ani.

Cauze ale leziunilor de coafă rotatorie pot fi:

  • Meseriile ce implică folosirea frecventă a articulației umărului – ca în cazul dulgherilor, mecanicilor, pictorilor;
  • Practicarea sporturilor ce implică ridicări frecvente ale brațului – înot, atletism, tenis de câmp, baseball;
  • Artroza umărului – excrescențele osoase (osteofitele) ce apar în contextul modificărilor artrozice survenite odată cu înaintarea în vârstă creează fricțiuni între tendoane și arcada coraco-acromială, determinând leziuni ale tendonului comun rotator sau ale bursei subacromiale la ridicarea brațului;
  • Lipsa unui aport sanguin adecvat la nivelul articulației umărului – tendoanele au nevoie de un flux sanguin bogat, pentru a se putea vindeca după eventuale leziuni; odată cu înaintarea în vârstă acest flux de sânge este mai redus;
  • Fractură de umăr (fractură scapulară, fractură de cap al humerusului, fractură de claviculă);
  • Istoricul familial pozitiv pentru leziuni ale coafei rotatorilor – se consideră că fondul genetic poate reprezenta o cauză pentru o astfel de leziune de umăr, iar pacienții care au rude apropiate diagnosticare cu această afecțiune ar trebui să ceară un sfat genetic.

Semnele și simptomele leziunilor de coafă rotatorie

Leziunile de coafă rotatorie determină tumefiere locală și sensibilitate la nivelul articulației umărului. Cel mai important simptom pe care îl resimte un pacient cu o leziune a umărului este durerea. Aceasta este prezentă și în repaus, când brațul este coborât și devine mai intensă odată cu ridicarea sau rotirea brațului. Durerea se resimte în zona anterioară a umărului și migrează spre partea laterală a brațului.

Watch on YouTube

Pe măsură ce leziunea avansează, simptomele pot fi reprezentate de:

  • Durere în partea superioară a brațului, ce trezește pacientul din somnul profund din timpul nopții;
  • Pierderea forței musculare și a capacității de mișcare la nivelul articulației;
  • Dificultăți în efectuarea unor activități ce implică rotația externă sau plasarea brațului la spate, precum închiderea unui fermoar sau închiderea unor nasturi.
  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnosticul leziunilor de coafă rotatorie

Medicul ortoped va începe prin a examina clinic pacientul. La inspecție, specialistul poate observa tumefierea sau deformarea articulației. La palparea articulației, aceasta poate deveni sensibilă și se poate resimți și auzi un „trosnet” la mobilizarea acesteia. Medicul va ruga pacientul să efectueze diferite mișcări din articulația umărului, pentru a evalua gradul de mobilitate și, astfel, severitatea leziunii.

Mai departe, investigațiile imagistice pot confirma diagnosticul:

  • Radiografia articulației umărului – poate evidenția doar leziunile osoase, precum fracturi sau luxații (cum este luxația de umăr, spre exemplu); de asemenea, în cadrul examinării radiografice, se pot vizualiza acele excrescențe osoase artrozice care pot explica simptomatologia pacientului; dezavantajul radiografiei constă în lipsa de vizualizare a structurilor moi articulare (burse, tendoane, mușchi etc.), astfel încât aceasta poate fi normală chiar și în cazul unei rupturi de tendon;
  • RMN de umăr (rezonanță magnetică) – această investigație poate vizualiza leziunile de părți moi, precum ruptura unui tendon, leziunile de tendinită sau bursită; de asemenea, poate cuantifica și mărimea și gradul defectului tendonului.

Tratamentul leziunilor de coafă rotatorie

Opțiunile de tratament pentru aceste leziuni diferă în funcție de vârsta pacientului, starea sa de sănătate, nivelul de activitate pe care îl desfășoară, precum și de gradul leziunii.

La aproximativ 80-85% dintre pacienți, tratamentul conservator ameliorează durerea și reface mobilitatea articulației; aceste măsuri implică:

  • Repaus și evitarea activităților care implică utilizarea articulației umărului;
  • Aplicarea de comprese reci sau gheață la nivelul umărului – pentru a scădea inflamația și durerea;
  • Medicație antiinflamatoare – pentru a scădea inflamația și durerea locală;
  • Terapia fizică – cu ajutorul unui kinetoterapeut, pacientul va efectua exerciții de tip excentric pentru întărirea musculaturii coafei rotatorii; acestea pot scădea durerea și pot preveni viitoarele leziuni;
  • Injecții intraarticulare cu steroizi – acestea pot fi utile datorită rolului antiinflamator al steroizilor, atunci când terapia fizică și celelalte variante de tratament nu reușesc să controleze durerea, însă nu sunt eficiente pentru toți pacienții și implică anumite reacții adverse, precum slăbirea tendonului.

Un tendon rupt va necesita întotdeauna o intervenție chirurgicală. De altfel, reinserția de coafă rotatorie se recomandă și atunci când celelalte măsuri de tratament nu își dovedesc eficiența. Variantele de intervenții chirurgicale pentru leziunile coafei rotatorii includ:

  • Artroscopia umărului – în timpul artroscopiei, chirurgul ortoped introduce o cameră video de dimensiuni mici la nivelul articulației (artroscop) și, prin efectuarea unor incizii mici, realizează sutura (coaserea) și reatașarea tendonului rupt la nivelul osului;
  • Intervenția chirurgicală deschisă – se realizează o incizie mai mare, de câțiva centrimetri, la nivelul articulației și se detașează mușchiul deltoid pentru o mai bună vizualizare; această metodă este preferată în cazurile în care leziunile tendonului sunt foarte mari sau atunci când este nevoie de reconstrucții chirurgicale, cum este în cazul transferului de tendon; în cadrul acestei intervenții, se pot preleva tendoane ale mușchilor de vecinătate, pentru a repara tendonul rupt de la nivelul coafei rotatorilor; tot în cadrul intervențiilor deschise se pot exciza acele excrescențe osoase (osteofitele) de la nivel scapular, operație cunoscută ca acromioplastie. În cazul rupturii de coafă rotatorie, poate fi indicată proteza de umăr.

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu leziuni de coafă rotatorie beneficiază de cele mai performante investigații imagistice, pentru stabilirea diagnosticului de certitudine. Artroscopia poate fi realizată pentru diagnostic avansat, deoarece permite vizualizarea din interior a articulației umărului, dar și în scop terapeutic. De asemenea, la Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la toate metodele de tratament disponibile, în funcție de indicația medicală, inclusiv la proceduri de recuperare medicală și la intervenții chirurgicale clasice, deschise, sau minim invazive.

Programează-te!

  • Vino la SANADOR pentru investigații imagistice avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR