Prevenirea jet lag
Pentru indivizii care urmează să efectueze călătorii transcontinentale ce implică traversarea a numeroase fusuri orare, implementarea unor strategii de optimizare a programului de călătorie se asociază cu o reducere a severității sindromului de decalaj orar.
Una dintre aceste strategii constă în sosirea anticipată la destinație, permițând astfel organismului adaptarea ritmului circadian la noul fus orar. Optimizarea somnului premergător călătoriei reprezintă o altă metodă importantă în managementul sindromului de decalaj orar. Pentru a facilita adaptarea la noul fus orar, se recomandă ajustarea graduală a programului de somn în perioada precedentă călătoriei. În cazul deplasărilor spre est, se sugerează avansarea progresivă a orelor de somn cu o oră pe seară, începând cu câteva zile înainte de zbor. Pentru călătoriile spre vest, este oportună amânarea succesivă a programului de somn cu un interval similar.
De asemenea, planificarea meselor la ore apropiate de cele specifice zonei geografice de destinație contribuie la procesul de adaptare. Menținerea programului de somn la destinație este esențială pentru atenuarea simptomelor de jet lag. Setarea ceasului la ora locală înainte de plecare și evitarea somnului diurn la sosire, indiferent de gradul de oboseală, contribuie la resincronizarea rapidă a ritmurilor circadiene.
Expunerea la lumină solară joacă un rol esențial în reglarea ritmurilor circadiene. Astfel, după călătoriile spre vest, se recomandă expunerea la lumină solară în orele târzii ale după-amiezii pentru a sincroniza organismul cu noul fus orar, caracterizat în general de un program de somn decalat spre seară. Invers, călătoriile spre est necesită expunere la lumina solară matinală pentru a facilita ajustarea la un program de somn mai timpuriu.
Hidratarea corespunzătoare pe parcursul călătoriei și la destinație este esențială pentru contracararea efectelor deshidratante ale aerului din cabină. Deshidratarea poate exacerba simptomatologia asociată sindromului de decalaj orar. Se recomandă evitarea consumului de alcool și cafeină.
Reducerea simptomatologiei asociate sindromului de decalaj orar poate fi facilitată prin implementarea unor programe simple de activitate fizică statică pe durata zborurilor lungi. Aceste programe nu necesită spațiu vast de desfășurare și pot fi executate chiar și din poziția șezând. Se poate practica respirația diafragmatică profundă, mobilizări ale articulațiilor membrelor inferioare prin rotirea circulară a gleznelor, flexia genunchilor la piept, rotații ale capului, mobilizări ale membrelor superioare și chiar și contracții izometrice ale musculaturii membrelor inferioare.
Jet lag-ul, deși o afecțiune temporară și în general inofensivă, poate afecta semnificativ calitatea vieții unei persoane în perioada imediat următoare unei călătorii lungi și rapide prin fusuri orare diferite. Înțelegerea cauzelor și a mecanismelor acestui sindrom, precum și adoptarea măsurilor adecvate de prevenire și gestionare, sunt esențiale pentru minimizarea efectelor negative ale jet lag-ului și pentru adaptarea rapidă la noul mediu de fus orar.