Insulina

Ce este insulina

Insulina este un hormon esențial pentru metabolismul organismului, produs de celulele beta din pancreas. Acesta joacă un rol crucial în reglarea nivelului de glucoză din sânge. Insulina permite celulelor corpului să folosească glucoza ca sursă de energie sau să o depoziteze pentru utilizare ulterioară. Fără insulina, glucoza nu poate pătrunde în celule, ceea ce duce la creșterea nivelului de zahăr din sânge, fenomen cunoscut sub numele de hiperglicemie. Echilibrul microbiomului intestinal joacă un rol esențial în sensibilitatea la insulină, influențând metabolismul glucozei și riscul de dezvoltare a rezistenței la insulină.

021 9699 Programează-te acum!

Cum este produsă insulina?

Insulina este produsă de către un organ situat în abdomen, în spatele stomacului, numit pancreas. Acesta are o funcție exocrină, prin producerea de sucuri digestive care conțin enzime necesare pentru descompunerea proteinelor, grăsimilor și carbohidraților în intestinul subțire, dar și o funcție endocrină, prin insulele Langerhans. Acestea sunt grupuri de celule care produc hormoni esențiali pentru reglarea metabolismului glucidic, celulele beta fiind responsabile de producerea de insulină.

Procesul de producere a insulinei începe atunci când organismul detectează o creștere a nivelului de glucoză în sânge, de obicei după mese. În răspuns la acest semnal, celulele beta eliberează insulina în fluxul sanguin. Ea ajută la transportarea glucozei din sânge în celule, unde este utilizată pentru energie sau depozitată sub formă de glicogen în ficat și mușchi.

La SANADOR beneficiezi de consultații asigurate de medici diabetologi experimentați. Programează-te!

Rolul insulinei în organism

Insulina joacă un rol crucial în menținerea homeostaziei glucozei, acționând ca un facilitator pentru transportul glucozei din sânge către țesuturi. Glucoza provine atât din surse alimentare (dieta) cât și din glicogen, o formă de stocare a glucozei în ficat și mușchi, și reprezintă principala sursă de energie pentru majoritatea celulelor din organism.

Toate celulele organismului necesită energie. Insulina poate fi comparată cu o cheie care deschide porțile celulare ale corpului. Odată ce insulina deschide aceste porți, glucoza poate părăsi fluxul sanguin și poate fi absorbită în celule.

În absența unei cantități suficiente de insulină (insulină scăzută), glucoza nu poate pătrunde în celule și se acumulează în sânge, conducând la hiperglicemie și diabet zaharat. Un deficit total de insulină pe o perioadă îndelungată poate conduce la o complicație a diabetului gravă și potențial letală, cunoscută sub numele de cetoacidoză diabetică.

Insulina are rolul de a reduce nivelul glicemiei, în timp ce glucagonul (un alt hormon pancreatic) îl crește în mod natural. Organismul utilizează acești doi hormoni pentru a menține un echilibru al nivelului de zahăr din sânge, asigurându-se că acesta rămâne în limite sănătoase. Un consum excesiv de zahăr crește rapid glicemia, ceea ce duce la o producție ridicată de insulină și scăderea bruscă a glicemiei. Acest ciclu poate provoca fluctuații de energie și senzații frecvente de foame, afectând echilibrul metabolic pe termen lung.

Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Tipuri de insulină

Există mai multe tipuri de insulină utilizate în tratamentul diabetului, fiecare având un timp diferit de acțiune:

Insulina rapidă acționează în câteva minute după administrare și are o durată scurtă de acțiune, de aproximativ 3-5 ore. Este folosită pentru controlul glicemiei postprandiale (după masă).
Insulina cu acțiune scurtă începe să fie eficientă în aproximativ 30 de minute, iar acțiunea ei durează între 5 și 8 ore. Este, de asemenea, utilizată pentru controlul glicemiei după mese.
Insulina cu acțiune intermediară are un timp de acțiune mai lung, de obicei între 12 și 18 ore. Este folosită pentru a oferi o acoperire a necesarului de insulină.
Insulina cu acțiune lungă (insulină bazală) poate acoperi necesarul de insulină pentru 24 de ore sau mai mult și este folosită pentru a menține glicemia constantă pe parcursul zilei.
Insulina premixată combină două tipuri de insulină, de obicei una cu acțiune rapidă și una cu acțiune intermediară, pentru a simplifica regimul de tratament.

Vino la SANADOR pentru tratament modern!

Dozarea insulinei

Dozarea insulinei este un proces personalizat și trebuie ajustată în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient. Aceasta depinde de mai mulți factori:

Indicele de masa corporală (IMC). Țesutul adipos joacă un rol important în sensibilitatea la insulină. Pe măsură ce IMC crește, se mărește și cantitatea de țesut adipos din organism. Acest lucru poate duce la o scădere a sensibilității la insulină, ceea ce înseamnă că organismul trebuie să producă mai multă insulină pentru a avea același efect asupra glicemiei. Prin urmare, persoanele cu IMC crescut pot necesita doze mai mari de insulină pentru a gestiona diabetul zaharat.
Tipul de diabet. Tipul de diabet are un impact major asupra nevoii de insulină. În diabetul de tip 1, organismul nu produce insulină deloc. Prin urmare, persoanele cu diabet de tip 1 necesită administrarea externă de insulină pentru a supraviețui și a gestiona glicemia, pe când în diabetul de tip 2, organismul fie produce insulină insuficientă, fie celulele devin rezistente la acțiunea acesteia. În stadiile incipiente de diabet zaharat de tip 2, acesta poate fi gestionat prin dietă, exercițiu fizic și medicație orală.
Activitatea fizică joacă un rol important în gestionarea diabetului, prin creșterea sensibilității la insulină și reducerea nivelului glicemiei, ceea ce poate duce la scăderea nevoii de insulină.
Dieta. Alimentele bogate în carbohidrați, precum pâinea, pastele făinoase și zahărul, determină creșterea nivelului glicemiei în sânge. Pentru a contracara acest efect, organismul produce mai multă insulină cu scopul de a transporta glucoza din sânge în celule. Prin urmare, o dietă bogată în carbohidrați poate crește nevoia de insulină. Pe de altă parte, o dietă echilibrată, cu un aport moderat de carbohidrați, ajută la menținerea stabilă a glicemiei.
Monitorizarea glicemiei. Valorile glicemice crescute pot indica faptul că doza de insulină este prea mică și trebuie ajustată pentru a menține glicemia în limitele optime. Pe de altă parte, valorile glicemice prea scăzute pot semnala o supradozare de insulină, crescând riscul de hipoglicemie.

Cantitatea de insulină administrată zilnic se împarte în:

Doză de insulină bazală (cantitatea administrată zilnic, indiferent de alimentele consumate)
Doză de insulină bolus, care ajută la corectarea sau anticiparea carbohidraților consumați pe parcursul zilei.

Pentru a stabili doza corectă, se efectuează frecvent analize pentru insulină, pentru a determina valorile insulinei bazale și modul în care acestea se schimbă pe parcursul zilei.

La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici dedicați și experimentați. Programează-te!

Valorile normale ale insulinei

Valorile normale ale insulinei variază în funcție de momentul zilei, de ultimele mese consumate, de nivelul de activitate fizică, de stres, de acțiunea altor hormoni și nu în ultimul rând de medicația administrată. În general, valorile normale ale insulinei pe nemâncate (în repaus alimentar) sunt între 2 și 25 µU/mL. După mese, aceste valori pot crește, dar ar trebui să rămână în intervalul acceptabil pentru a evita hipoglicemia sau hiperglicemia. Un dezechilibru sever al nivelului de insulină în organism - fie prin lipsa acesteia la persoanele cu diabet, fie prin administrarea incorectă a dozelor în timpul tratamentului - poate declanșa coma diabetică, o stare critică ce pune în pericol viața pacientului și necesită intervenție medicală de urgență.

Pentru consultații complete, programează-te la SANADOR!

Afecțiuni care provoacă valori anormale ale insulinei

Există mai multe afecțiuni care pot determina valori anormale ale insulinei:

Diabetul zaharat de tip 1. Este caracterizat prin lipsa totală de producție de insulină, din cauza distrugerii autoimune a celulelor beta.
Diabetul de tip 3c (diabet secundar sau pancreatogenic). Se dezvoltă în situații în care pancreasul suferă deteriorări care afectează capacitatea sa de a produce insulină. Afecțiuni precum pancreatita cronică și fibroza chistică pot determina leziuni pancreatice care conduc la apariția diabetului.
Diabetul zaharat de tip 2. Se caracterizează prin rezistență la insulină (celulele organismului nu răspund eficient la insulina produsă de pancreas) și producție insuficientă de insulină.
Complicații ale diabetului zaharat, precum acumularea de corpi cetonici în sânge și urină.
Diabetul gestațional. Această afecțiune se diagnostichează pe parcursul sarcinii, cel mai probabil din cauză că placenta eliberează hormoni care induc rezistență la insulină. În cazul în care pancreasul nu reușește să compenseze această rezistență, rezultatul este dezvoltarea diabetului gestațional, care de multe ori se remite după naștere.
Sindromul metabolic. Asociază obezitatea, hipertensiunea și dislipidemia cu rezistența la insulină.
Insulinomul. Este o tumoră pancreatică care produce excesiv insulină, ducând la hipoglicemie. De cele mai multe ori, necesită tratament chirurgical.

Valorile crescute (insulină crescută) sunt adesea un semn al rezistenței la insulină, în timp ce valorile scăzute pot indica o deficiență în producție de insulină.

Pacienții cu afecțiuni care afectează valorile insulinei necesită consultații regulate. Programează-te!

Când este necesar tratamentul cu insulină?

Tratamentul cu insulină este necesar în cazurile de diabet zaharat de tip 1, când pacienții au nevoie de insulină pe tot parcursul vieții, deoarece nu pot produce acest hormon. La pacienții cu diabet zaharat de tip 2, tratamentul cu insulină devine necesar atunci când alte metode de control al glicemiei (dietă, exerciții fizice, medicamente orale) nu sunt suficiente. Femeile însărcinate diagnosticate cu diabet gestațional care nu pot controla glicemia doar prin dietă și exerciții pot beneficia de tratament cu insulină. Mai există și anumite cazuri de hiperglicemie severă sau cetoacidoză diabetică care necesită administrare de insulină.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Cum se administrează insulina?

Insulina se administrează în mod obișnuit prin injecții subcutanate. Există mai multe metode și dispozitive pentru administrare. Se pot utiliza stilouri de insulină, pompe de insulină (dispozitive electronice care eliberează continuu insulină rapidă sau scurtă, imitând funcționarea naturală a pancreasului) sau metoda tradițională care implică folosirea seringilor pentru a administra hormonul hipoglicemiant. În general, cele mai bune locuri pentru injectare sunt zonele în care se găsește grăsime corporală (țesut adipos). Acestea includ abdomenul – la cel puțin 5 centimetri de buric, partea din față sau laterală a coapselor, partea superioară a feselor și regiunea postero-superioară a brațelor. Este important ca locul de injectare a insulinei să varieze, astfel încât să se prevină complicațiile cutanate.

Posibilele efecte secundare ale injecțiilor de insulină includ scăderea nivelului de glucoză din sânge (hipoglicemie) secundar unei supradozări accidentale (insulină mărită), reacții cutanate precum formarea de depozite de grăsime subcutanată și distrugerea țesutului adipos (lipodistrofie localizată), reacții alergice la insulină și dezvoltarea de anticorpi împotriva insulinei fabricate, ceea ce poate să interfereze cu eficacitatea acesteia și poate necesita administrarea unor doze mai mari.

În funcție de tipul de insulină și necesitățile individuale, administrarea se poate face de mai multe ori pe zi. Este esențial ca pacienții să fie instruiți corect în tehnica de injectare și să monitorizeze regulat glicemia, pentru a ajusta dozele corespunzător.

Medicii SANADOR îți oferă toate recomandările necesare pentru un stil de viață adecvat. Programează-te!

Tratamentul cu insulină la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu afecțiuni care afectează valorile insulinei sunt consultați și investigați atent de medici experimentați, foarte bine pregătiți, care efectuează toate testele necesare pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului și determinarea celei mai bune metode de tratament, inclusiv teste de toleranță la glucoză.

În cazurile în care este necesar tratament cu insulină, pacienții primesc toate recomandările pentru o administrare corectă și indicații pentru monitorizarea glicemiei și adaptarea stilului de viață și a dietei, astfel încât calitatea vieții să se îmbunătățească și pacienții să evite posibile complicații ale diabetului.

La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!