Ce este insuficiența valvei pulmonare?

Insuficiența valvei pulmonare sau regurgitarea valvei pulmonare este o afecțiune în care această valvă cardiacă nu se mai închide așa cum ar trebui, iar sângele curge în direcția greșită. Valva pulmonară face legătura între ventriculul drept și artera pulmonară și, în mod normal, se deschide și permite sângelui să treacă din ventriculul drept în artera pulmonară și în plămâni, iar apoi se închide și împiedică trecerea sângelui din artera pulmonară înapoi în ventriculul drept.

Când regurgitarea valvei pulmonare este ușoară, de obicei nu cauzează probleme. Insuficiența pulmonară moderată sau severă apare atunci când o cantitate mai mare de sânge se scurge din artera pulmonară în ventriculul drept, ceea va duce la afectarea acestuia, apoi, în cele din urmă, la apariția insuficienței cardiace.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Cauze și factori de risc în insuficiența pulmonară

Există mai multe cauze care pot duce la insuficiență pulmonară:

  • Febra reumatismală - Faringita cu streptococ netratată poate duce la febră reumatismală, care deteriorează valvele inimii, determinând boala reumatismală a inimii. Această cauză de insuficiență pulmonară este mai frecventă în țările mai slab dezvoltate.
  • Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune în care tensiunea din vasele de sânge ale plămânilor este crescută. Această tensiune crescută se poate extinde până la locul de unde artera pulmonară iese din inimă și produce lărgirea valvei pulmonare. Din această cauză, valva pulmonară nu se va mai închide așa cum ar trebui, iar sângele va curge înapoi prin valvă.
  • Afecțiunile congenitale care pot duce la regurgitarea valvei pulmonare sunt: atrezia valvei pulmonare (dezvoltarea incompletă a valvei pulmonare), bicuspidia pulmonară (afecțiune în care valva pulmonară are doar două cuspe în loc de trei), dilatarea arterei pulmonare și stenoza valvei pulmonare, care este însoțită frecvent și de insuficiență pulmonară.
  • Endocardita infecțioasă este o inflamație a endocardului (stratul de la interiorul inimii), care poate cuprinde și valvele inimii;
  • Cauze iatrogene. Intervențiile chirurgicale sau alte proceduri prin care se încearcă tratarea unor afecțiuni cardiace congenitale, precum tetralogia Fallot sau stenoza pulmonară, pot duce la insuficiența valvei pulmonare.
  • Boli genetice. Insuficiența valvei pulmonare apare frecvent la pacienții cu afecțiuni moștenite, precum sindromul Marfan.
  • Tumorile carcinoide sunt tumori neuroendocrine, care produc o cantitate crescută de hormoni (ex. serotonină). De obicei, iau naștere în sistemul digestiv sau în plămâni și au creștere lentă. În cazuri rare, țesutul carcinoid poate crește în inimă și poate provoca regurgitarea valvei pulmonare.

Factorii de risc pentru regurgitarea valvei pulmonare sunt:

  • vârsta înaintată: persoanele de peste 75 de ani dezvoltă mai frecvent hipertensiune pulmonară și insuficiență pulmonară;
  • afecțiuni cardiace prezente la naștere;
  • intervențiile chirurgicale pentru afecțiunile cardiace congenitale (ex. tetralogie Fallot, stenoză pulmonară, atrezie pulmonară);
  • endocardita infecțioasă;
  • afecțiuni în partea stângă a inimii;
  • procedura Ross: este o intervenție chirurgicală în care se înlocuiește valva aortică afectată cu valva pulmonară de la același pacient, iar în locul valvei pulmonare se implantează o valvă de la un donator.

Semne și simptome în insuficiența valvei pulmonare

Pacienții cu insuficiență pulmonară ușoară nu prezintă simptome. Pe măsură ce afecțiunea avansează și devine moderată sau severă, apar și simptomele.

Printre cele mai frecvente semne și simptome se numără:

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Diagnosticarea insuficienței pulmonare

După o anamneză minuțioasă și efectuarea examenului fizic, pentru un diagnostic precis al insuficienței valvei pulmonare, medicul cardiolog mai poate recomanda efectuarea unor investigații, precum:

  • radiografia toracică - în cazul regurgitării pulmonare severe, radiografia de torace poate evidenția dilatarea arterei pulmonare, mărirea ventriculului drept și scăderea vascularizației de la periferia plămânilor;
  • electrocardiograma (EKG) - modificările care pot fi prezente pe EKG la pacienții cu insuficiență pulmonară sunt: hipertrofia ventriculului drept, bloc de ramură dreaptă, axa inimii deviată la dreapta sau dilatarea atriului drept;
  • ecocardiografia este principala metodă prin care este diagnosticată o insuficiență a valvei pulmonare. Pe lângă diagnostic, ecocardiografia mai poate stabili: cauza insuficienței pulmonare (hipertensiune pulmonară, afecțiuni cardiace prezente la naștere, endocardită infecțioasă); severitatea bolii (insuficiență pulmonară ușoară, moderată sau severă); consecințele pe care le determină regurgitarea valvei pulmonare (hipertrofia sau dilatarea ventriculului drept, dilatarea atriului drept, scăderea capacității de contracție a ventriculului drept, insuficiență cardiacă pe partea dreaptă a inimii sau prezența aritmiilor).
  • Examenul RMN cardiac poate oferi o estimare precisă a severității regurgitării pulmonare, a mecanismului de producere, precum și a dimensiunii și funcției ventriculului drept. De asemenea, RMN-ul poate fi utilizat pentru a evalua zonele inimii care sunt mai dificil de examinat prin ecocardiografie (ex. tractul de ieșire al ventriculului drept și inelul arterei pulmonare).
  • Cateterizarea cardiacă, de obicei, nu este necesară pentru a diagnostica insuficiența valvei pulmonare, dar poate fi utilă pentru a determina cauza care a dus la apariția bolii și pentru a evalua alte afecțiuni cardiace sau pulmonare, care pot exista în același timp cu insuficiența pulmonară și care pot influența tratamentul.

Tratamentul în insuficiența valvei pulmonare

Tratamentul insuficienței pulmonare constă în primul rând în identificarea și tratarea cauzei care a dus la această afecțiune (hipertensiune pulmonară, boli congenitale, endocardită infecțioasă). Apoi, în funcție de severitatea insuficienței pulmonare și de simptomele pacientului, medicul poate recomanda medicamente, tratament intervențional sau tratament chirurgical.

Tratamentul medicamentos se poate utiliza pentru a trata afecțiunea care a dus la insuficiență pulmonară (ex. medicamente vasodilatatoare la pacienții cu hipertensiune pulmonară, antibiotice la pacienții cu endocardită infecțioasă) sau pentru a reduce simptomele pacienților cu insuficiență pulmonară. Pot fi utile medicamentele diuretice la pacienții cu dificultăți de respirație, edeme la nivelul membrelor inferioare sau lichid acumulat la nivelul abdomenului sau plămânilor. În cazul apariției insuficienței cardiace, este necesar tratamentul specific al acesteia, cu inhibitori ai enzimei de conversie, betablocante și diuretice.

Tratamentul chirurgical al insuficienței pulmonare este indicat la pacienții cu simptome și insuficiență pulmonară severă sau la pacienții fără simptome, dar care prezintă și alte criterii (volum crescut al ventriculului drept, presiune crescută în ventriculul drept, toleranță la efort redusă, scăderea capacității de contracție a ventriculului drept sau stâng). De asemenea, intervenția de chirurgie cardiovasculară este indicată și la pacienții care asociază insuficiență tricuspidiană severă.

Metodele de tratament chirurgical sunt repararea valvei pulmonare sau înlocuirea acesteia cu o proteză. Înlocuirea valvei pulmonare se poate face cu o proteză mecanică (alcătuită din plastic sau metal) sau biologică (confecționată din țesut uman sau de origine animală). Deși valvele biologice se degradează după un interval de aproximativ 15 ani, necesitând adesea o reintervenție, ori de câte ori este posibil, se preferă înlocuirea cu o valvă biologică, deoarece pacienții nu trebuie să urmeze un tratament anticoagulant pe termen lung.

Înlocuirea transcateter a valvei pulmonare (TPVR) este o procedură de cardiologie intervențională de înlocuire a valvei pulmonare care se face fără a necesita o operație pe cord deschis. În timpul acestei proceduri, medicul introduce un cateter (tub subțire) prin vena femurală de la nivelul zonei inghinale, pe care îl ghidează prin sistemul venos până la inimă.

Prin intermediul acestui cateter, este introdusă o proteză valvulară care este plasată peste valva pulmonară afectată și fixată prin umflarea unui balonaș. La finalul intervenției, medicul dezumflă balonașul și extrage cateterul. Această procedură are o rată de succes de 94-98% și o rată redusă de complicații (3-6%). Un alt avantaj al acestei proceduri este timpul scurt de spitalizare (4-5 zile) și recuperarea mai rapidă decât în cazul intervenției pe cord deschis.

Diagnosticul și tratamentul insuficienței valvei pulmonare la SANADOR

La SANADOR, pacienții au acces la servicii medicale complete pentru diagnosticul și tratamentul afecțiunilor cardiovasculare, inclusiv pentru valvulopatii severe. Consultațiile sunt asigurate de medici cu înaltă pregătire profesională, care vor recomanda toate analizele și investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului corect. Astfel, pacienții beneficiază de investigații medicale avansate, realizate cu echipamente de ultimă generație – inclusiv prin proceduri cateterism cardiac, dacă este indicat.

În funcție de rezultatul acestor investigații, medicul va stabili care este cel mai potrivit tratament, pentru fiecare pacient în parte. Dacă este necesară o intervenție chirurgicală, aceasta se va realiza la Spitalul Clinic SANADOR într-un bloc operator modern, complet digitalizat, conectat la o Secție de Terapie Intensivă dedicată procedurilor cardiovasculare. De asemenea, pacienții care au indicație în acest sens, au acces la intervenții de cardiologie intervențională care se realizează în două săli complet echipate, dotate cu angiografe de ultimă generație, Philips Azurion 7.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR