Ce este insuficiența aortică?

Insuficiența aortică se mai numește și regurgitare aortică și este o boală în care valva aortică nu se mai închide așa cum ar trebui. Din această cauză, o parte din sângele care ar trebui să iasă din inimă și să ajungă în artera aortă se scurge înapoi spre inimă.

Ce se întâmplă în insuficiența aortică?

Valva aortică este ca o poartă care face legătura dintre ventriculul stâng și artera aortă. În mod normal, valva aortică se deschide pentru a permite sângelui să treacă din ventriculul stâng în artera aortă și apoi se închide, pentru a împiedica sângele din artera aortă să ajungă înapoi în ventriculul stâng. În insuficiența aortică, valva aortică este afectată și nu se închide așa cum ar trebui. Astfel, o parte din sângele care ajunge în artera aortă se scurge înapoi în ventriculul stâng.

Artera aortă este cea mai mare arteră a corpului și are ramuri prin care sângele ajunge la toate organele și țesuturile. Din această cauză, în insuficiența aortică sunt afectate și celelalte organe ale corpului, putând duce la durere în piept, dificultăți în respirație sau la pierderea cunoștinței.

Cauzele regurgitării aortice

Regurgitarea aortică poate apărea brusc (regurgitare aortică acută) sau se poate dezvolta treptat, în câțiva ani de zile (regurgitare aortică cronică).

Cauzele regurgitării aortice acute sunt:

  • endocardita infecțioasă – este o inflamație a inimii care poate duce la distrugerea valvei aortice;
  • traumatismele toracice;
  • disecția de aortă;
  • deteriorarea unei proteze aortice.

Cauzele regurgitării aortice cronice sunt:

  • Boli cardiace congenitale. În mod normal, valva aortică are 3 porțiuni numite cuspe; unii copii se pot naște cu o valvă aortică ce prezintă doar 2 cuspe (valvă aortică bicuspidă), o singură cuspa (valvă aortică unicuspidă) sau cu 4 cuspe (valvă aortică cvadricuspidă). Acestea cauzează probleme de închidere a valvei aortice.
  • Febra reumatismală. Faringita cu streptococ netratată poate duce la febră reumatismală, iar aceasta poate determina îngroșarea și retracția cuspelor valvei aortice, care nu se mai închid așa cum ar trebui, ducând astfel la apariția insuficienței aortice;
  • Bolile țesutului conjunctiv – sindromul Marfan, sindromul Ehlers-Danslos, prolaps de valvă aortică;
  • Boli autoimunelupus eritematos sistemic, spondilita anchilozantă.

Factorii de risc pentru regurgitarea aortică

Cei mai importanți factori de risc pentru insuficiența aortică sunt:

Semnele și simptomele insuficienței aortice

Cel mai frecvent, insuficiența aortică apare treptat, iar unii pacienți nu au simptome timp de mai mulți ani. Principalele semne și simptome din insuficiența aortică sunt:

  • Diagnosticarea insuficienței aortice se realizează prin metode avansate la SANADOR. Programează-te!

Diagnosticarea regurgitării aortice

Pentru a pune diagnosticul de insuficiență aortică, medicul analizează istoricul medical complet al pacientului și efectuează examenul clinic. Medicul cardiolog ascultă inima pacientului, îi ia pulsul și îi măsoară tensiunea arterială, căutând indicatori ai unor probleme valvulare – bătăi cardiace prea puternice ori pulsații vizibile la nivelul gâtului. De asemenea, poate recomanda investigații suplimentare, pentru a stabili cu exactitate cauza care stă la baza simptomatologiei:

  • Electrocardiograma (EKG). Efectuarea unui test EKG este necesar pentru toți pacienții care sunt suspecți de regurgitare aortică. Medicul poate vedea dacă mușchiul inimii este îngroșat, dacă inima este mărită sau dacă există tulburări de ritm;
  • Ecocardiografia. Ecocardiografia utilizează ultrasunete pentru a furniza imagini ale inimii. Această investigație ajută medicul să examineze valva aortică, artera aortă, dar și alte boli ale inimii, care pot fi prezente în același timp cu insuficiența aortică. Ecocardiografia permite medicului să facă unele măsurători prin care se clasifică insuficiența aortică în cele trei tipuri: insuficiența aortică de gradul 1, insuficiența aortică de gradul 2 și insuficiența aortică de gradul 3. Această clasificare este foarte importantă, deoarece, în funcție de gradul de insuficiență aortică, medicul stabilește tratamentul necesar;
  • Radiografia toracică. Cu ajutorul radiografiei toracice medicul poate să examineze inima, artera aortă și starea plămânilor;
  • RMN cardiac este o examinare foarte utilă, deoarece prin această investigație se obțin imagini detaliate ale inimii, valvei aortice și alte arterei aorte;
  • Cateterism cardiac, care nu se face la toți pacienții, ci doar în situațiile în care insuficiența aortică nu poate fi diagnosticată prin celelalte metode. O altă situație în care se apelează la această metodă este înainte de operația pentru înlocuirea valvei aortice, cu scopul de a observa o eventuală înfundare a arterelor inimii. În acest caz, odată cu înlocuirea valvei aortice cu o proteză aortică, se face și tratamentul arterelor înfundate, prin operația de bypass aortocoronarian.

Complicații ale insuficienței aortice

Atunci când insuficiența aortică nu este tratată la timp, boala se agravează treptat și pot apărea complicații precum insuficiența cardiacă, tulburări de ritm (aritmii), cardiopatie ischemică sau chiar moarte subită cardiacă. De aceea, este foarte important ca pacientul să se prezinte la medic atunci când apar primele simptome de insuficiență aortică.

Tratamentul insuficienței aortice

Tratamentul în regurgitarea aortică este diferit în funcție de gradul bolii. Dacă insuficiența aortică este de gradul 1 sau 2, iar pacientul prezintă semne și simptome ușoare, se recomandă schimbarea stilului de viață și administrarea de medicamente pentru a reduce simptomele. În regurgitarea aortică de gradul 3, semnele și simptomele sunt severe, iar pacientul are nevoie de o intervenție chirurgicală pentru înlocuirea valvei aortice sau repararea acesteia. Opțiunile de tratament chirurgical sunt:

  • Repararea valvei aortice se face prin operație pe cord deschis. Prin această intervenție, medicul chirurg poate separa cuspele valvei aortice în cazul în care acestea s-au unit sau poate îndepărta țesutul în exces de la nivelul valvei aortice. Aceste proceduri fac ca valva aortică să se închidă mai bine și astfel sângele nu se mai scurge din artera aortă înapoi în ventriculul stâng.
  • Înlocuirea valvei aortice se poate face prin operație pe cord deschis sau printr-o procedură minim invazivă. În cazurile în care pacientul are un risc crescut de complicații după operația pe cord deschis, medicul poate alege să înlocuiască valva aortică printr-o procedură de cardiologie intervențională realizată minim invaziv, prin abord transcutanat transfemural, numită TAVI - înlocuirea transcateter a valvei aortice. În procedura TAVI, medicul introduce un tub subțire, numit cateter, prin artera femurală până la nivelul valvei aortice. Proteza aortică este apoi inserată prin intermediul cateterului și atașată la inelul aortic.

Echipa de cardiologie intervențională de la Spitalul Clinic SANADOR efectuează procedura TAVI încă din 2014, cu medici din domeniile Cardiologie, Cardiologie intervențională, Chirurgie cardiacă și cardiovasculară, precum și Anestezie și Terapie Intensivă. Astfel, pacienții beneficiază de tratament complet și specializat din partea unei echipe multidisciplinare, conform unui plan terapeutic bine definit. Procedura TAVI îmbunătățește semnificativ calitatea vieții pacienților și nu impune restricții asupra activităților zilnice.

Tipuri de proteze valvulare

Înlocuirea valvei aortice prin operație pe cord deschis presupune efectuarea anesteziei generale și conectarea pacientului la un dispozitiv de by-pass cord-plămân. Medicul chirurg cardiovascular taie sternul pentru a ajunge la inimă, apoi îndepărtează valva aortică afectată și o înlocuiește cu o proteză.

Protezele valvulare pot fi de două tipuri: biologice și mecanice. Protezele biologice sunt confecționate din țesut cardiac de la un donator uman sau pot fi de origine animală (porc sau vită). Principalul avantaj al acestora este faptul că pacientul nu trebuie să urmeze tratament cu medicamente care împiedică sângele să coaguleze, iar cel mai mare dezavantaj este acela că protezele biologice se deteriorează în timp și trebuie înlocuite.

Protezele mecanice sunt cel mai frecvent confecționate din carbon pirolitic, care este asemănător cu diamantul, fiind foarte rezistente și de aceea nu trebuie schimbate. Au ca dezavantaj faptul că pacientul trebuie sa urmeze tratament cu medicamente anticoagulante toată viața.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR