Instabilitatea articulației umărului

Ce este instabilitatea articulației umărului?

Instabilitatea umărului apare atunci când pacientul are senzația că articulația „cedează” ușor la efort, nu mai poate să execute anumite mișcări fără să simtă durere sau are impresia că umărul „sare” singur din articulație. Atunci când apar aceste manifestări clinice, este important ca pacientul să ajungă cât mai repede la o consultație la un medic ortoped cu experiență.

Articulația umărului este, prin natura ei, o articulație mobilă și mai superficială decât alte articulații, tocmai pentru a permite marea varietate și complexitate a mișcărilor pe care le fac membrele superioare în viața de zi cu zi. Structurile osoase ale articulației umărului cuprind humerusul cu capul humeral și cavitatea numită glenoid. Capul humeral este ținut în cavitatea articulației de căptușeala articulației (capsula) și de o margine cartilaginoasă numită labrum. Există și mai multe ligamente și tendoane care consolidează tot acest ansamblu.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Instabilitatea articulației umărului descrie situația în care capul rotund al humerusului se separă de cavitatea care îi este destinată, adică de glenoid. Această separare poate fi foarte rapidă, cu o durată scurtă, de până la câteva secunde și poartă numele de subluxație sau poate fi o problemă mai serioasă, în care capul humerusului rămâne blocat, dislocat într-o anumită poziție.

Tipuri de instabilitate a articulației umărului

Atunci când apare instabilitatea umărului, țesuturile și structurile învecinate au și ele de suferit. Astfel, cartilajul de la marginea cavității glenoide se poate fisura sau rupe, mușchii ce înconjoară articulația umărului asemenea unei manșete (coafa rotatorilor) pot fi și ei traumatizați sau pot să apară chiar fracturi osoase. Uneori, nu este nevoie de un efort deosebit pentru apariția umărului dislocat. Există persoane care suferă de laxitate ligamentară genetică moștenită (sindromul Ehlers-Danlos) și sunt predispuse la astfel de accidente.

Medicul ortoped se confruntă cu 3 situații în ceea ce privește instabilitatea articulației umărului: hiperlaxitatea, subluxațiile și luxațiile. Hiperlaxitatea țesuturilor conjunctive poate fi o trăsătură personală, înnăscută sau poate fi consecința unor suprasolicitări pe termen lung, cum se întâmplă în cazul sportivilor sau al unor meserii. Hiperlaxitatea ligamentară creează un umăr instabil, cu durere cronică și incapacitatea de muncă în anumite perioade. La pacienții cu sindrom Ehlers-Danlos, umărul poate fi instabil și capul humeral se poate luxa în mai multe direcții: inferior, superior, posterior și anterior. Aceasta este numită instabilitate multidirecțională.

Subluxațiile sunt traumatisme minore, de obicei reversibile, dar care, în timp, pot deveni cronice și se pot transforma în luxații. O luxație în care este lezat cartilajul de pe marginea cavității glenoide poartă numele de Leziunea Bankart. În luxațiile parțiale, capul humeral iese doar parțial din cavitatea articulației, pe când într-o luxație totală, el se află în afara cavității glenoide. Atunci când într-o subluxație umărul se reașază în poziția firească, structurile adiacente se pot vindeca într-o poziție anormală, ceea ce crește riscul pentru o viitoare instabilitate cronică a articulației umărului.

Cauze și factori de risc pentru umăr instabil

Umărul instabil poate să apară în urma unei căzături pe braț, la impactul cu un alt obiect sau persoană, atunci când forțăm brațele și umerii, ajungându-se la o stare de oboseală musculară și epuizare a articulației sau în urma unor crize convulsive.

Riscurile cele mai mari apar în cazul persoanelor tinere, implicate în activități sportive intense, precum fotbal, baschet, volei sau lupte. De asemenea, dacă aveți o istorie de accidentări frecvente la nivelul umărului sau ați avut măcar un singur traumatism în antecedente (spre exemplu, leziune SLAP), sunteți expus riscului de a vă disloca umărul din nou.

Laxitatea ligamentară generalizată, care se manifestă în rândul sportivilor, sau pacienții cu o laxitate ligamentară înnăscută sunt și ei expuși mai mult riscului umărului instabil, ca și cei ce suferă de boli însoțite de convulsii. Tinerii care au încă un țesut osos în formare sunt de asemenea predispuși la accidente care implică instabilitatea articulației umărului. În lipsa tratamentului potrivit, instabilitatea umărului poate duce la o ruptură de coafă rotatorie.

Semne și simptome în instabilitatea articulației umărului

Instabilitatea articulației umărului este însoțită întotdeauna de durere, mai accentuată sau mai discretă. Uneori, durerea este insuportabilă; la pacienții cu sindrom Ehlers-Danlos durerea devine cronică și se accentuează în perioadele în care umărul este dislocat.

În general, umărul nu mai poate fi folosit sau mișcările sunt greoaie și ridicarea membrului superior deasupra capului devine dificilă. De partea afectată, tot membrul superior este cuprins de o stare de slăbiciune și activități simple, precum deschiderea unei sticle cu apă, sunt efectuate mai greu. Deseori, pacientul are senzația că umărul este blocat într-o anumită poziție sau că aude cum articulația „pocnește” sau „joacă”.

Chiar dacă uneori umărul dislocat își revine de la sine în poziția normală, de cele mai multe ori este nevoie de intervenția medicului pentru a reajusta articulația umărului. Deoarece repetatele dislocări ale umărului pot duce la distrugeri ale țesuturilor din jur, este foarte important ca un medic să evalueze severitatea leziunii și să recomande cel mai bun plan de tratament. Aceasta este cu atât mai important pentru tinerii de până la 30 de ani, pentru că ei sunt mai expuși riscului de dislocări repetate.

Diagnosticul umărului instabil

Diagnosticul se pune pe baza discuțiilor cu medicul (anamneza) și prin examinare fizică, în timpul căreia medicul verifică integritatea structurilor articulației umărului, inflamația și hematoamele locale, amplitudinea mișcărilor.

Pentru mai multe detalii, medicul poate cere analize de laborator, radiografie de umăr, ecografie de umăr (ecografie de părți moi), examen CT, examen RMN la umăr sau o examinare artroscopică, sub anestezie. Artroscopia de umăr este o intervenție chirurgicală minim invazivă, care îi permite medicului să vizualizeze interiorul articulației, să diagnosticheze sau să trateze local.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Tratamentul pentru instabilitatea articulației umărului

Tratamentul acestei afecțiuni poate implica metode non-chirurgicale sau chirurgicale. Pacientul poate primi medicație antiinflamatorie pentru durere și inflamație, tratament kinetoterapeutic de recuperare medicală, pentru a întări și a stabiliza mușchii și structurile articulației de-a lungul a câtorva săptămâni, dar și indicații pentru modificarea stilului de viață, în scopul protejării articulației afectate.

Watch on YouTube

Dacă nu există răspuns adecvat la administrarea medicației, medicul va decide necesitatea unei intervenții chirurgicale. Artroscopia, prin intervenții precum operația Bankart, poate rezolva multe din problemele umărului, cu o vindecare rapidă și complicații foarte rare. Tehnica InternalBrace, o procedură modernă care constă în introducerea unui fir din material sintetic, care susține ligamentul, se realizează, de asemenea, artroscopic. Dacă leziunile umărului sunt severe și instabilitatea articulației umărului accentuată, precum în cazul sportivilor, de exemplu, se poate recurge la chirurgia deschisă, folosindu-se procedee precum operația Latarjet.

Recuperarea după chirurgie poate dura până la 6 luni în cazurile ușoare sau chiar un an, pentru cei ce doresc să se reîntoarcă la activități intense, solicitante.

Diagnosticul și tratamentul instabilității umărului la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu dureri de umăr sau cu probleme de mobilitate la nivelul acestei articulații au acces la consultații asigurate de medici ortopezi cu experiență și la toate investigațiile necesare pentru diagnostic. Radiografia, ecografia de umăr și examenul RMN sunt realizate cu aparatură de ultimă generație, care permite un diagnostic rapid și precis.

În funcție de severitatea leziunii articulare și de starea generală de sănătate a pacientului, dar și de nivelul de activitate fizică pe care îl desfășoară acesta, medicul va recomanda cel mai potrivit tratament. Dacă este necesar tratamentul chirurgical, acesta se poate realiza la Spitalul Clinic SANADOR, prin intervenție chirurgicală clasică, deschis, sau artroscopic.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR