Semne și simptome de infecție cu virusuri paragripale
Perioada de incubație pentru virusurile paragripale, indiferent de serotip, variază de la 1 la 7 zile. Semnele și simptomele frecvente sunt catarul (inflamația membranelor mucoase - faringită, conjunctivită, sinuzită sfenoidală) și febra ușoară.
Semnele și simptomele de infecție cu virusuri paragripale sunt multiple și ele depind de tipul de sindrom pe care acestea îl produc la un anumit individ.
Serotipurile 1 și 2 produc adesea crup (laringotraheobronșită) la copii, caracterizat printr-o tuse „lătrătoare” specifică. Dacă există și obstrucție laringiană, simptomelor de crup li se pot adăuga obstrucția laringeală sau stridorul inspirator.
În general, copiii cu crup sunt mai intens simptomatici pe parcursul nopții, din cauza tusei chinuitoare.
Wheezingul (șuieratul) expirator este asociat în general cu bronșiolita. Tahipneea (respirația rapidă), tirajul costal și ralurile pulmonare sunt de asemenea simptome ce pot fi întalnite în bronșiolită.
Instalarea pneumoniei este caracterizată de febră și semne de consolidare pulmonară – raluri crepitante pulmonare, matitate circumscrisă la percuție.
La pacienții imunocompromiși din cauza unor malignități concomitente (leucemie mieloidă acută, deficiențe combinate ale sistemului imun) și la cei transplantați, virusurile paragripale pot provoca pneumonie cu celule gigante. Și pacienții cu HIV pot evolua spre aceste forme severe de pneumonie, însă s-a observat că afectarea produsă de virusurile paragripale la acești pacienți este mai puțin severă decât cea apărută la recipienții unui transplant de organ.
Cefaleea și durerea la nivelul urechii apar frecvent în otita medie și sunt în general însoțite de faringită și conjunctivită, cu sau fără semne de afectare a tractului respirator inferior.