Infecția cu virusuri paragripale

Ce este infecția cu virusurile paragripale?

Infecția cu virusuri paragripale poate produce un spectru variat de afecțiuni, pornind de la răceala simplă până la otită, crup (laringotraheobronșita acută) sau chiar pneumonie virală.

Virusurile paragripale fac parte dintr-un grup de virusuri ce determină infecții respiratorii cu caracter sezonier. Infecția cu aceste virusuri se poate produce la orice vârstă, însă apare mai frecvent în rândul sugarilor și a copiilor de vârstă mică.

  • Programează-te acum la SANADOR! Sună la 021.9699!

Tipuri de virusuri paragripale

Sunt descrise patru serotipuri de virusuri gripale.  Acestea sunt clasificate după tipul de infecție produsă la om.

Virusurile paragripale tip 1 și tip 2 produc mai frecvent răceala comună și laringotraheobronșită acută.

Infecția cu virusul paragripal de tip 3 afectează adesea tractul respirator inferior și poate determina bronșită, bronșiolită sau pneumonie.

Caracteristicile infecției cu virus paragripal tip 4 nu sunt încă bine definite. Acest serotip are 2 subtipuri – virus paragripal tip 4a și tip 4b.

Cauze și factori de risc

Infecția cu virusuri paragripale se produce prin contactul cu particulele respiratorii eliminate de persoanele infectate în timpul tusei sau al strănutului.

Particulele respiratorii conțin cantități importante de material viral infectant, care este eliminat odată cu ele, iar persoanele infectate cu virusuri paragripale ating un maxim de contagiozitate în primele 2-5 zile de la debutul bolii.

Contactul cu picăturile respiratorii direct prin situarea în proximitatea unei persoane bolnave sau prin interacțiunea fizică cu acesta, ori prin atingerea suprafețelor contaminate (laptop, telefon, mânere) și apoi atingerea feței, a ochilor sau a nasului, este modalitatea principală de transmitere a virusului.

Factorii de risc observați în dobândirea unei infecții cu virus paragripal sunt:  

  • Copiii cu vârsta sub 5 ani, vârstnicii și persoanele imunocompromise: au risc crescut pentru infecții de tract respirator inferior.
  • Persoanele instituționalizate sau copiii din colectivități: există un risc crescut în timpul epidemiilor locale.
  • Anotimpul este un factor de risc important. Date colectate la nivelul populației SUA arată că serotipul paragripal 1 provoacă laringotraheobronșite mai frecvent toamna, odată la 2 ani. Serotipul 2 este prevalent tot în timpul sezonului de toamnă, în anii în care numărul de cazuri cu serotipul 1 este mai scăzut. Serotipul paragripal 3 este cel mai frecvent identificat și stă la baza cazurilor identificate pe tot parcursul anului, însă are un vârf epidemiologic în lunile de primăvără-vară din fiecare an. Caracteristicile sezoniere pentru serotipul 4 nu sunt bine definite, însă includ un număr mai mare de cazuri în sezonul toamnă-iarnă anual.
  • Malnutriția, aglomerația, deficitul de vitamina A și expunerea pasivă la noxe sau la fum de țigară sunt factori socioeconomici ce pot predispune, în mod particular copiii, la infecțiile cu virusuri paragripale.
  • Bronșiolita datorată virusurilor paragripale apare mai frecvent la persoanele de sex masculin, non-caucaziene.

Semne și simptome de infecție cu virusuri paragripale

Perioada de incubație pentru virusurile paragripale, indiferent de serotip, variază de la 1 la 7 zile. Semnele și simptomele frecvente sunt catarul (inflamația membranelor mucoase - faringită, conjunctivită, sinuzită sfenoidală) și febra ușoară.

Semnele și simptomele de infecție cu virusuri paragripale sunt multiple și ele depind de tipul de sindrom pe care acestea îl produc la un anumit individ.

Serotipurile 1 și 2 produc adesea crup (laringotraheobronșită) la copii, caracterizat printr-o tuse „lătrătoare” specifică. Dacă există și obstrucție laringiană, simptomelor de crup li se pot adăuga obstrucția laringeală sau stridorul inspirator.

În general, copiii cu crup sunt mai intens simptomatici pe parcursul nopții, din cauza tusei chinuitoare.

Wheezingul (șuieratul) expirator este asociat în general cu bronșiolita. Tahipneea (respirația rapidă), tirajul costal și ralurile pulmonare sunt de asemenea simptome ce pot fi întalnite în bronșiolită.

Instalarea pneumoniei este caracterizată de febră și semne de consolidare pulmonară – raluri crepitante pulmonare, matitate circumscrisă la percuție.

La pacienții imunocompromiși din cauza unor malignități concomitente (leucemie mieloidă acută, deficiențe combinate ale sistemului imun) și la cei transplantați, virusurile paragripale pot provoca pneumonie cu celule gigante. Și pacienții cu HIV pot evolua spre aceste forme severe de pneumonie, însă s-a observat că afectarea produsă de virusurile paragripale la acești pacienți este mai puțin severă decât cea apărută la recipienții unui transplant de organ.

Cefaleea și durerea la nivelul urechii apar frecvent în otita medie și sunt în general însoțite de faringită și conjunctivită, cu sau fără semne de afectare a tractului respirator inferior.

Stabilirea diagnosticului

Pentru diagnosticul unui sindrom clinic produs de infecția cu virusuri paragripale este importantă inițial evaluarea clinică, incluzând o anamneză detaliată, precum și un examen obiectiv complet, pentru decelarea tuturor semnelor și simptomelor acuzate.

Metodele diagnostice de laborator includ exsudatul nazofaringian, probele de spută și în cazuri rezervate, utilizarea lavajului bronhoalveolar.

Testele moleculare de tipul PCR au cea mai înaltă sensibilitate și sunt cele mai rapide metode de diagnostic și pot fi utilizate pentru identificarea serotipului implicat. Alte tehnici diagnostice includ identificarea anticorpilor specifici prin imunofluorescență, cultivarea virusurilor pe medii speciale și utilizarea microscopiei electronice.

În anumite cazuri, biopsia de țesut subglotic poate fi necesară, iar la examinarea histopatologică se pot decela modificări de inflamație și necroză, dar acestea nu sunt investigații de rutină.

Evaluarea imagistică prin radiografie a gâtului și toracelui este importantă pentru a evalua diverse forme clinice precum crupul, epiglotita sau pneumonia cu virusuri paragripale.

Coroborarea datelor clinice și a metodelor de diagnostic de laborator cu rezultate decelate la imagistică medicală sunt esențiale pentru un diagnostic corect.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și experimentați. Programează-te!

Tratamentul infecției cu virusuri paragripale

Tratamentul infecției cu virusuri paragripale este în principal unul simptomatic și include odihnă, medicamente antiinflamatorii non-sterioidiene și antitermice, medicamente anestezice locale, decongestionante nazale și hidratare adecvată.

Nu există momentan medicamente antivirale ce au acțiune specifică împotriva virusurilor paragripale. Ribavirina este un antiviral folosit în general la formele severe de infecție la pacienții imunocompromiși în ciuda datelor limitate despre eficiența acestuia.

În prezent se fac studii pe un inhibitor al receptorilor țintă ale virusurilor paragripale numit DAS181, cu rezultate preliminare promițătoare.

Laringotraheobronșita (crupul) este tratată în general cu corticosteroizi, pentru a reduce inflamația.

Aerosolii cu adrenalină pot oferi ameliorarea temporară a simptomatologiei, însă umidificarea aerului și aparatele de aromoterapie nu au eficacitate dovedită.

Deși nu s-a demonstrat clar un beneficiu al utilizării acestora, în anumite cazuri se poate administra terapie intravenoasă cu imunoglobuline.

Tratamentul antibiotic nu acționează pe virusuri și nu este recomandat în infecția cu virusurile paragripale.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Măsuri de prevenție

Măsuri de prevenție a unei infecții cu virusuri paragripale includ:

  • Spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun și utilizarea de substanțe antiseptice atunci când spălarea mâinilor nu este posibilă.
  • Evitarea împărțirii tacâmurilor și a veselei cu alte persoane.
  • Educarea copiilor despre metodele de igienă corecte.
  • Menținerea distanței față de persoanele cu tablou clinic sugestiv pentru o infecție respiratorie.
  • Utilizarea măștilor de protecție în zonele aglomerate.
  • Dezinfectarea regulată a suprafețelor .

În prezent, nu există niciun vaccin care să ofere protecție împotriva infecției cu virusuri paragripale.

  • Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Diagnosticarea infecției cu virusuri paragripale la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu semne și simptome de infecții respiratorii au acces la consultații oferite de medici de familie, medici infecționiști sau pediatri cu experiență și la toate analizele de laborator și investigațiile necesare pentru stabilirea diagnosticului.

În acest fel, prin identificarea agentului patogen care a produs boala, poate fi stabilit tratamentul corect. Atunci când infecția poate fi prevenită prin vaccinare, pacienții vor primi de la medicul specialist toate informațiile și sfaturile necesare în acest sens.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR