Infecția cu Chlamydia pneumoniae

Ce este infecția cu Chlamydia pneumoniae?

Chlamydia pneumoniae este o bacterie intracelulară cu tendință de localizare la nivelul tractului respirator. Cel mai frecvent provoacă pneumonii ușoare sau bronșite la adolescenți și adulți tineri. Pneumonia cauzată de infecția cu Chlamydia pneumonie este adesea dobândită în comunitate. La SANADOR, analizele și investigațiile sunt realizate cu echipamente performante, iar tratamentul este modern. Programează-te!

În general, infecția cu Chlamydia pneumoniae e asimptomatică sau produce simptome ușoare; doar în aproximativ 30% din cazuri poate duce la afecțiuni respiratorii severe.

  • 021 9699 Programează-te acum!

Factori de risc pentru infecția cu C. pneumoniae

Factori de risc pentru infecția cu C. pneumoniae includ vârsta, frecventarea locurilor aglomerate și fumatul. Oamenii pot fi infectați de C.pneumoniae la toate vârstele, dar infecția primară are loc în general în timpul copilăriei sau al adolescenței. La adulți și la persoanele peste 65 de ani apare frecvent reinfecția. Această categorie este la risc crescut pentru forme mai severe de boală, precum pneumonia.

Cei care sunt expuși mediilor aglomerate precum campusurile școlare, centrele de detenție, spitalele, căminele de bătrâni, centrele militare și școlile au risc crescut de a dobândi bacteria.

Studiile epidemiologice arată că incidența pneumoniei cu C. pneumoniae e mai mare la  populația masculină, posibil corelat cu rata mai mare de consum cronic de tutun în rândul acestora. Global, cea mai mare prevalență a C. pneumoniae ca agent cauzal al pneumoniei comunitare este înregistrată la copii și persoanele în vârstă.

  • La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare pentru un diagnostic rapid și corect. Programează-te!

Afecțiuni provocate de infecție cu bacteria C. pneumoniae

Chlamydia pneumoniae are tropism pentru tractul respirator. Cea mai frecventă infecție la acest nivel este pneumonia, ce este similară cu pneumoniile comunitare uzuale și se caracterizează prin tuse, febră și dificultăți în respirație.  

Deși în mod normal apar forme ușoare, cazuri mai severe pot duce la complicații precum edemul pulmonar, empiem și, uneori, deces. De asemenea, C. pneumoniae se poate cantona și la nivelul căilor aeriene superioare, provocând afecțiuni precum faringita, laringita și sinuzita, însă acestea au un debut mai lent. Alte afecțiuni cu răsunet respirator ce pot fi provocate de C. pneumoniae includ otita medie și bronșita.

Uneori, infecția acută poate merge până la meningoencefalită, sindrom Guillain-Barré, miocardită și endocardită. Aceste manifestări non-respiratorii apar rar și diagnosticul este adesea pus pe testele serologice, nefiind întotdeauna clar dacă prezența C. pneumoniae are rol cauzal.

Coinfecția cu C. pneumoniae și alti patogeni respiratori, cum ar fi virusul SARS-Cov2, poate duce la un tablou clinic mai dramatic.

Cum se manifestă o infecție cu Chlamydia pneumoniae?

Perioada de incubare a C. pneumoniae este în medie de 3-4 săptămâni și multe persoane afectate se mențin asimptomatice. Pentru cei ce dezvoltă simptome, tabloul clinic are 2 faze. Inițial, simptomele se rezumă la căile respiratorii superioare și includ rinita, laringita, faringita și sinuzita. După aproximativ 1-4 săptămâni, apar simptomele de pneumonie. Simptome frecvente includ: oboseala, cefaleea, vocea răgușită, subfebrilitatea, rinoreea sau congestia nazală, durerea în gât și o tuse ce se agravează progresiv.

Wheezingul apare la 60% dintre pacienți și febra e mai importantă în primele zile, având valori mai mici la o săptămână de la debut. O trăsătura distinctivă este tusea recurentă, uneori cu expectorație purulentă, ce poate persista săptămâni sau chiar luni, în ciuda tratamentului.

Inapetența poate persista, de asemenea, o perioadă destul de lungă după episodul acut. Hiperemia faringiană sau „roșul în gât” , adesea fără depozite purulente, este frecvent întâlnită în infecția cu C. pneumoniae, iar durerea la palparea punctelor sinusale este mai des întâlnită în  pneumoniile cu Chlamydia față de restul pneumoniilor bacteriene. Cefaleea apare în cam 25-60% din cazuri și poate fi un simptom nespecific de pneumonie.

Deși există câteva trăsături mai speciale ale tabloului clinic de infecție cu C. pneumonie, etiologia și diagnosticul diferențial cu pneumonia de alte cauze, precum infecția cu Mycoplasma pneumoniae, sunt dificile.

Triada clasică de simptome prezente în două etape, tuse persistentă și asocierea semnelor de infecție de căi aeriene superioare ar trebui să ridice o suspiciune înaltă de pneumonie cu C. pneumoniae.

  • Dacă ai manifestări care indică o infecție respiratorie persistentă, vino la SANADOR!

Diagnosticul infecției cu C. pneumoniae

Diagnosticul infecției cu C. pneumoniae se face în principal prin analize de laborator, metoda de elecție fiind testarea PCR. Avantajele acestui test cuprind obținerea unui rezultat rapid și specificitatea și sensibilitatea înalte.

Testul PCR poate fi recoltat din mai multe tipuri de probe, inclusiv exsudat nazo-faringian, spută sau lichid de lavaj bronhoalveolar. Culturile au o sensibilitate foarte mare în detectarea C. pneumoniae și permit de asemenea testarea susceptibilității antibiotice, însă sunt rar folosite datorita complexității tehnice și timpului îndelungat de așteptare până la obținerea unui rezultat, ce poate dura până la o săptămână. Însămânțarea pe medii de cultură este rezervată pentru laboratoarele de cercetare.

Serologia, deși era în trecut metoda de diagnostic de elecție, este mai puțin utilizată în prezent din cauza valorii sale predictive scăzute, în special pentru infecțiile acute dar și din cauza dificultății de a recolta probe de ser combinate – în fază acută și în convalescență.

Dintre testele serologice, cea mai utilizată metodă este microimunofluorescența (MIF), cu dezavantajul reactivității încrucișate cu alte specii de Chlamydia și reproductibilitatea scăzută. Teste tip ELISA există pe piață, însă nu sunt bine standardizate pentru uz larg.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Complicațiile infecției cu bacteria C. pneumoniae

Deși rare, infecțiile cu C. pneumoniae pot duce la complicații serioase. Complicațiile acute includ encefalită, miocardită și exacerbări ale astmului bronșic. Infecțiile cronicizate cu C. pneumoniae contribuie la decompensarea patologiilor cronice precum artrita, astmul și ateroscleroza.

Pacienții imunocompromiși au risc mai crescut de complicații severe, incluzând pneumonia lobară, abcesul pulmonar, empiemul (acumularea de puroi în pleură), șocul septic, insuficiența respiratorie și sindromul de detresă respiratorie acută.

Complicațiile pe termen lung asociate cu infecția cu C. pneumoniae includ cancerul pulmonar, afecțiuni autoimune precum eritemul nodos, boala Alzheimer, scleroza multiplă și sarcoidoza.

Sindromul Reiter, deși mai frecvent întâlnit după infecția cu C. trachomatis, poate apărea și după o infecție acută cu C. pneumoniae și este caracterizat prin asocierea de artrită, uveită și uretrită.

  • Complicațiile infecției cu Chlamydia pneumoniae pot fi severe. Programează-te!

Tratamentul infecției cu Chlamydia pneumoniae

Tratamentul pneumoniei cu C. pneumoniae se bazează preponderent pe antibioterapie, în mod tipic fiind inițiat un regim empiric, din cauza frecvenței crescute a infecțiilor combinate și a diagnosticului lent.

Antibioticele din clasa macrolidelor precum Azitromicina și Claritromicina sunt considerate prima linie de tratament, cu regimuri ce variază între 10 și 14 zile. Variante alternative sunt Doxiciclina și fluorochinolone precum Levofloxacina și Moxifloxacina.

Pacienții cu stare gravă pot necesita suport ventilator și admisia în unități de terapie intensivă.  Pentru pacienții spitalizați, combinații de antibiotice betalactamice cu macrolide sau fluoroqchinolone cu spectru respirator sunt recomandate.

În prezența unui diagnostic cert de infecție cu C. pneumoniae, tratamentul direct cu Azitromicina sau altă linie de tratament eficientă trebuie inițiate cât mai rapid. În prezent, nu există studii care să demonstreze superioritatea unui agent antibiotic față de celelalte în tratarea C. pneumoniae.

Cum poate fi prevenită infecția cu C. pneumoniae?

Infecția cu Chlamydia pneumonie poate fi prevenită prin diverse metode de igienă, însă nu există niciun vaccin aprobat în acest sens.

O persoană se poate reinfecta cu C. pneumoniae, lucru ce face strategiile de prevenție cruciale.

Etape cheie în prevenția infecției cu bacteria Chlamydia pneumoniae includ igiena riguroasă a mâinilor, acoperirea gurii în timpul efortului de tuse și al strănuturilor și utilizarea măștilor în perioadele de infecții respiratorii acute, pentru a preveni împrăștierea aeriană a bacteriilor.

Nu este recomandată antibioterapia profilactică post-expunere. Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool pot reduce adițional riscul de dezvoltare a infecției. La cei cu risc crescut – vârstnici, pacienți imunocompromiși și cei cu afecțiuni cronice – adresarea timpurie la medic este mult mai importantă pentru prognostic și prevenția complicațiilor.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacienții cu manifestări care pot indica o infecție cu Chlamydia pneumoniae sau altă afecțiune respiratorie beneficiază de consultații asigurate de medici experimentați, specializați în pneumologie și boli infecțioase. Pacienții SANADOR au acces la analize efectuate în modernul Laborator SANADOR, inclusiv teste PCR rapide și precise. În funcție de rezultatele analizelor, specificul fiecărui pacient și posibilele complicații, medicii stabilesc tratamentul potrivit. Pacienții sunt tratați și monitorizați cu atenție, iar cei în stare gravă beneficiază de servicii de terapie intensivă la cele mai înalte standarde, datorită Secției ATI cu competență extinsă.

  • La SANADOR ai acces la consultații asigurate de medici empatici și dedicați. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR