Hipertensiunea pulmonară

Ce este hipertensiunea pulmonară

Hipertensiunea pulmonară este o afecțiune în care tensiunea arterială este crescută în arterele pulmonare. Aceste vase de sânge transportă sângele sărac în oxigen de la inimă la plămâni, pentru a fi oxigenat. Tensiunea arterială crescută în arterele pulmonare face ca aceste artere să se îngusteze. Din această cauză, inima trebuie să lucreze mai mult pentru a pompa sângele către plămâni. În timp, hipertensiunea pulmonară afectează inima și duce la insuficiență cardiacă.

• 
  La SANADOR beneficiezi de toate analizele și investigațiile necesare. Programează-te!

Cum afectează hipertensiunea pulmonară corpul

Hipertensiunea pulmonară poate duce la probleme grave de sănătate, precum: tulburări ale ritmului cardiac (aritmie), anemie, lichid la plămâni sau cheaguri de sânge în arterele pulmonare. Hipertensiunea arterială din arterele pulmonare face ca ventriculul drept să lucreze mai mult pentru a pompa sângele în plămâni.

În absența tratamentului, ventriculul drept mai întâi se va îngoșa, pentru a putea susține o muncă suplimentară, iar în cele din urmă se va dilata și forța lui de contracție va scădea. Acest lucru va duce la insuficiență cardiacă în partea dreaptă a inimii, ceea ce înseamnă că ventriculul drept nu mai poate pompa sângele așa cum ar trebui în plămâni, pentru a fi oxigenat.

Din această cauză, toate celelalte organe vor avea de suferit, ele primind o cantitate de sânge mai săracă în oxigen. Hipertensiunea pulmonară poate afecta întregul organism și, de aceea, este foarte important să începeți un tratament cât mai repede posibil. În lipsa tratamentului potrivit, administrat din timp, afecțiunea poate duce la complicații severe, precum cordul pulmonar acut.

Tipuri de hipertensiune pulmonară

Există cinci tipuri de hipertensiune pulmonară, în funcție de cauza care a dus la apariția bolii:

• Hipertensiunea arterială pulmonară - arterele pulmonare se îngroașă și se îngustează. Astfel, mai puțin sânge poate trece prin ele, ceea ce va duce la creșterea tensiunii în aceste artere.
• Hipertensiunea pulmonară cauzată de o boală cardiacă pe partea stângă. Partea stângă a inimii pompează sângele către întregul corp. Atunci când apare o problemă pe partea stângă a inimii, sângele se poate întoarce în venele pulmonare, ceea ce va duce la creșterea tensiunii în vasele de sânge de la nivelul plămânului.
• Hipertensiunea pulmonară cauzată de o boală a plămânului. Unele boli ale plămânului pot duce la îngustarea arterelor pulmonare, ceea ce va provoca o tensiune crescută în plămâni.
• Hipertensiunea pulmonară cronică tromboembolică. Acest tip de hipertensiune pulmonară este cauzat de cheaguri de sânge care ajung în artera pulmonară și o blochează.
• Hipertensiunea pulmonară provocată de alte afecțiuni. Acest tip de hipertensiune pulmonară apare împreună cu alte afecțiuni, precum bolile de sânge sau bolile metabolice.

Stadiile hipertensiunii pulmonare

Există 4 stadii ale hipertensiunii pulmonare.

●Stadiul 1: Fără simptome.

●Stadiul 2: Fără simptome în repaus, însă în timpul unor activități normale (treburi casnice, urcatul scărilor) apare un grad de disconfort sau dificultate în respirație.

●Stadiul 3: Nu există simptome în repaus, însă este mult mai greu să faceți activități fizice normale, deoarece apare oboseala sau lipsa de aer.

●Stadiul 4: Simptomele apar și în repaus.

Cauze și factori de risc

Hipertensiunea pulmonară poate fi cauzată de:

• mutații ale unor gene care se transmit în familie, situație în care este recomandat un sfat genetic;
• medicamente sau droguri;
• boli cardiace prezente la naștere, cum este defectul septal ventricular;
• boli autoimune: lupus eritematos sistemic, sclerodermie;
• insuficiența cardiacă;
• boli ale valvei mitrale sau aortice (valvulopatii);
• fibroză pulmonară;
• edem pulmonar acut,
• boală pulmonară cronică obstructivă;
• pneumonie interstițială;
• cheaguri sau tumori care blochează arterele pulmonare;
• boli de sânge: policitemia vera, trombocitemia esențială;
• boli metabolice.

Factorii de risc pentru hipertensiune pulmonară sunt:

• vârsta înaintată;
• fumatul;
• obezitatea;
• tulburări de coagulare a sângelui;
• prezența în familie a altor cazuri de hipertensiune pulmonară;
• boală cardiacă prezentă la naștere;
• utilizarea unor medicamente și droguri.

• 
  Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Semne și simptome în hipertensiunea pulmonară

Semnele și simptomele hipertensiunii pulmonare apar lent, de aceea este posibil să nu fie evidente în primele luni de boală. Pacienții cu tensiune crescută în plămâni prezintă cel mai frecvent:

• dificultăți de respirație;
• cianoza (culoare albăstruie a pielii) - cianoză neonatală, în cazul bebelușilor;
• durere în piept (angină pectorală);
• amețeli sau stare de leșin;
• oboseală;
• umflarea picioarelor (edem);
• ascită (lichid în abdomen).

Metode de diagnostic

Pentru un diagnostic adecvat, medicul cardiolog se va interesa de istoricul medical al pacientului, va efectua un examen clinic minuțios și va recomanda efectuarea anumitor investigații paraclinice, precum:

• Analizele de sânge ajută la găsirea cauze care determină de tensiune crescută în plămâni și evaluează starea organelor și posibilele complicații.
• Radiografia toracică poate arăta dacă ventriculul drept și arterele pulmonare sunt mai mari decât ar trebui să fie și poate diagnostica o boală pulmonară care să cauzeze hipertensiune în artere pulmonare.
• EKG-ul poate pune în evidență îngroșarea ventriculului drept, dilatarea atriului drept sau prezența unor aritmii (de exemplu, fibrilație atrială).
• Ecocardiografia este o investigație esențială la pacienții cu hipertensiune în artere pulmonare. Aceasta are mai multe roluri: poate stabili diagnosticul de hipertensiune pulmonară prin măsurarea presiunii din artera pulmonară, poate evidenția o cauză a hipertensiunii pulmonare (boli cardiace prezente la naștere, insuficiență cardiacă, boli ale valvelor inimii) și poate evalua starea ventriculului drept. În anumite situații, pot fi folosite tehnici speciale de ecografie cardiacă, percum Doppler tisular sau ecocardiografie Speckle Tracking sau ecocardiografie 3D.
• CT-ul toracic poate stabili cauza hipertensiunii pulmonare, prin punerea în evidență a unor boli pulmonare sau a unor cheaguri de sânge în arterele pulmonare.
• RMN-ul cardiac oferă imagini detaliate ale inimii, poate fi folosit pentru a arăta fluxul de sânge în arterele pulmonare și poate evalua funcția ventriculului drept.
• Cateterismul cardiac drept este folosit pentru a confirma diagnosticul de hipertensiune pulmonară și pentru a stabili severitatea bolii. Această procedură se efectuează în Laboratorul de Cateterism Cardiac, sub anestezie locală. În timpul investigației, medicul introduce un cateter (tub subțire) printr-o venă de la nivelul brațului sau din zona inghinală. Acesta va fi avansat prin sistemul venos până în ventriculul drept și apoi în artera pulmonară. Medicul va măsura presiunea în artera pumonară, dar și alți parametri și va putea spune cu exactitate dacă pacientul are hipertensiune pulmonară.

• 
  Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Tratamentul în hipertensiunea pulmonară

Pacienții care au hipertensiune în artere pulmonare trebuie mai întâi să își schimbe stilul de viață prin:

• renunțarea la fumat;
• alimentație sănătoasă;
• activități fizice regulate;
• scădere ponderală, în caz de obezitate;
• evitarea călătoriilor cu avionul și în localitățile de mare altitudine, unde nivelul de oxigen din aer este mai scăzut.

Tratamentul cu medicamente este recomandat la pacienții cu tensiune crescută în plămâni pentru a trata simptomele și pentru a preveni apariția complicațiilor.

• Vasodilatatoarele sunt medicamente care relaxează vasele de sânge, ajutând la deschiderea vaselor pulmonare îngustate.
• Stimulatorii solubili de guanilatciclază relaxează arterele pulmonare și scad presiunea în plămâni.
• Antagoniștii receptorilor de endotelină blochează îngustarea arterelor pulmonare, determinată de o substanță numită endotelina, și lărgesc vasele de sânge.
• Inhibitorii de fosfodiesterază se folosesc pentru a crește fluxul de sânge prin plămâni.
• Blocanții canalelor de calciudilată vasele pulmonare și astfel scad tensiunea din plămâni.
• În cazul pacienților care au hipertensiune în artere pulmonare din cauza cheagurilor de sânge, se pot folosi medicamente anticoagulante, care subțiază sângele și astfel previn formarea cheagurilor.
• Diureticele elimină apa acumulată în exces din organism. Sunt folosite la pacienții cu picioare umflate sau lichid acumulat în abdomen sau în plămâni. Eliminarea apei din organism ajută inima să lucreze mai puțin și previne apariția insuficienței cardiace.

Terapia cu oxigense recomandă în special la pacienții cu sindrom de apnee în somn și la cei care locuiesc la altitudini mari. Unele persoane cu hipertensiune pulmonară severă au nevoie de administrare de oxigen tot timpul.

În unele cazuri de hipertensiune pulmonară severă, care nu răspund la tratamentul cu medicamente, pot fi necesare proceduri intervenționale sau chirurgicale.

• Septostomie atrială cu balon - medicul introduce un cateter cu un balon prin vena de la nivelul regiunii inghinale, până la nivelul inimii, în atriul drept. La acest nivel, cateterul va fi introdus prin peretele care separă atriul drept de cel stâng și se va umfla balonul, realizând astfel o comunicare între cele două atrii. Această procedură va scădea presiunea din partea dreaptă a inimii.
• Angioplastia pulmonară cu balon este indicată la pacienții care au riscuri prea mari și nu pot suporta o intervenție deschisă de chirurgie toracică. Procedura contă în introducerea unui cateter cu balon prin sistemul venos, până la inimă, care apoi este introdus în artera pulmonară. La acest nivel, se umflă balonul, care lărgește artera pulmonară și scade tensiunea.
• Endarterectomia pulmonară este o intervenție de chirurgie vasculară prin care se extrag cheagurile de sânge din plămâni. Se recomandă numai la pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică.
• Transplantul pulmonar este o intervenție chirurgicală de ultimă instanță, indicată la pacienții cu hipertensiune pulmonară în stadiul 4 care nu răspund la alte metode de tratament.

Tratamentul hipertensiunii pulmonare la Spitalul Clinic SANADOR

La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu semne și simptome de hipertensiune pulmonară beneficiază de toate analizele și investigațiile imagistice necesare pentru stabilirea diagnosticului. Ulterior, în funcție de indicația medicală, ei au acces la proceduri moderne de tratament, inclusiv la intervenții complexe de chirurgie toracică, chirurgie vasculară sau la proceduri minim invazive de cardiologie intervențională, cum este angioplastia.

Spitalul Clinic SANADOR este dotat cu un bloc operator digitalizat și cu o Secție de Terapie Intensivă echipată cu aparatură de ultimă generație, unde lucrează medici experimentați, care pot oferi cele mai bune îngrijiri medicale preoperator și postoperator.

• 
  Programează-te la SANADOR pentru tratamente de ultimă generație!

Programează-te!