Greața este senzația de disconfort abdominal ce poate fi urmată sau nu de vărsături. Vărsăturile sunt determinate de ascensiunea conținutului gastric și eliminarea sa prin cavitatea bucală. Majoritatea situațiilor în care apar aceste două simptome pot fi tratate simptomatic acasă, prin remedii naturiste sau medicamente eliberate fără prescripție medicală.
Cel mai frecvent, greața și vărsăturile apar în infecțiile digestive. Gastroenterocolite infecțioase sunt cauzate de virusuri (Rotavirus, Adenovirus, Enterovirus, Norovirus) sau bacterii ce produc toxine. Tabloul clinic este completat de febră, dureri abdominale sau scaune diareice.
Gripa sau infecția cu virusul SARS-COV-2 se pot manifesta, de asemenea, și prin greață sau vărsături, alături de simptome respiratorii și sistemice. Bolile digestive precum gastrita, infecția cu Helicobacter Pylori, infecția cu vibrionul holeric, infecția cu tenie, cisticercoza, botulism, duodenita, refluxul gastroesofagian, giardiaza, infecția cu limbrici, bolile inflamatorii intestinale, excesul de calciu, înțepătura de păianjen, intoleranța la gluten, intoleranța la lactoză, intoleranța la histamină, colecistita (criza de fiere), litiaza biliară (pietre la fiere), malformațiile vezicii biliare, colesteroloza veziculară, tumorile gastrice benigne, cancerul de apendice, pseudochistul pancreatic sau pancreatita se pot manifesta prin greață și vărsături recurente.
O femeie aflată în perioada reproductivă poate avea greață și vărsături în sarcină. Pentru confirmare se poate realiza un test rapid de sarcină din urină sau se poate doza beta-HCG din sânge (mult mai sensibil în primele zile de sarcină). Greața este un simptom des întâlnit în primul trimestru de sarcină și este însoțită de amenoree (absența menstruației) și creșterea în dimensiuni și sensibilitatea sânilor. De asemenea, acestea sunt o manifestare în cazul persoanelor care suferă de epuizare termică.
Migrena reprezintă o durere de cap puternică, ce poate fi însoțitită de aură. Aura se poate manifesta prin greață, vărsături sau fosfene (puncte negre ce apar în câmpul vizual). Meningita, o infecție a sistemului nervos central, se poate prezenta prin durere de cap, vărsături specifice, în jet, și fotofobie (hipersensibilitatea dureroasă la lumină). O altă situație în care pot să apară vărsături este după o criză de convulsii febrile la un copil mic. Greața și vărsăturile persistente sunt simptome frecvent întâlnite la pacienții care se îndreaptă spre comă diabetică, fiind cauzate de dezechilibrele metabolice severe.
Consumul excesiv de alcool sau consumul excesiv de zahăr poate fi urmat de greață și vărsături. Răul de mișcare cauzat de deplasarea cu avionul, mașina sau ambarcațiuni este o altă situație des întâlnită în care poate să apară senzația de vomă.
Stresul reprezintă o situație în care starea de greață sau chiar vărsăturile pot să apară. Dacă aceste situații apar recurent, în circumstanțe ce creează anxietate, psihoterapia poate fi indicată, alături de tratamentul simptomatic.
Greața și vărsăturile pot să apară însă și în cazul unor complicații provocate de o hernie abdominală, cum este hernia femurală sau hernia ventrală, de exemplu, sau în alte afecțiuni, ca: sindromul secreției inadecvate de hormon antidiuretic.
Semnele și simptomele ce însoțesc frecvent greața și vărsăturile sunt durerile abdominale, diaree, febră, tulburări de echilibru sau cefalee (durere de cap).
Greața și vărsăturile sunt acompaniate aproape în permanență de dureri abdominale difuze sau localizate și meteorism abdominal (balonare). Durerea abdominală în epigastru (sub stern, în capul pieptului) poate sugera o boală de reflux esofagian. Durerea în fosa iliacă dreaptă poate fi cauzată de apendicita acută ce necesită, în cele mai multe cazuri, tratament chirurgical. Scaunele semiconsistente sau diareice sunt cauzate de infecții virale sau bacteriene sau boli inflamatorii intestinale (boala Crohn).
Febra reprezintă creșterea temperaturii corporale peste 38 de grade Celsius și reprezintă un semn de infecție. Vărsăturile, diareea și febra au o acțiune cumulată de deshidratare, iar la copilul mic acest risc determină deseori spitalizarea pentru hidratare prin perfuzii. Tulburările de echilibru apar în răul de mișcare, însoțind senzația de greață. Durerea de cap poate fi cauzată de migrenă, de infecțiile virale cu manifestări sistemice sau de inflamația sistemului nervos central (meningită).
Pentru a stabili cauza vărsăturilor pot fi necesare mai multe investigații. Un test de sarcină poate fi recomandat la o femeie de vârsă fertilă pentru a confirma sau infirma prezența unei sarcini. Dacă greața și vărsăturile sunt însoțite de modificări ale scaunului, se pot recolta teste rapide din scaun pentru antigene virale (Rotavirus, Adenovirus, Enterovirus, Norovirus), coprocultură pentru indentificarea bacteriilor din scaun, examen coproparazitologic sau coprocitogramă.
Analizele de sânge ce pot fi efectuate dacă vărsăturile sunt persistente sunt hemograma, ce poate pune evidenția prezența unei infecții și probele inflamatorii (proteina C reactivă, VSH, fibrinogen). Ionograma și ASTRUP-ul pot fi modificate dacă pierderile lichidiene sunt mari, sugerând prezența deshidratării. De asemenea din scaun se poate lucra calprotectina fecală, aceasta fiind modificată în bolile inflamatorii intestinale.
Endoscopia digestivă superioară va fi efectuată de medicul gastroenterolog dacă vărsăturile sunt recurente. La această investigație se poate observa hiperemia (roșeața) mucoasei stomacale, semne de reflux gastroesofagian sau ulcerații. Astfel, se poate pune diagnosticul de gastrită sau se pot recolta în mod direct probe de la nivelul mucoasei gastrice pentru a identifica infecția cu Helicobacter Pylori.
Ecografia abdominală este o investigație imagistică efectuată de medicul gastroenterolog sau radiolog, recomandată în anumite cazuri de vărsături. La ecografie se pot observa calculi în vezica biliară sau alte malformații ale acesteia, precum și modificări ale arhitecturii hepatice.
Deshidratarea este principala complicație ce poate să apară după vărsături repetate. În stadii avansate, poate duce la șoc hipovolemic. Adulții au un risc mai mic de a se deshidrata, însă copiii mici pot necesita internare în spital pentru a preveni sau trata această complicație. Deshidratarea se poate observa prin creșterea pulsului, buze uscate sau ochi înfundați în orbite. Sugarul deshidratat urinează puțin și are fontanela deprimată.
O altă complicație ce poate să apară dacă vărsăturile sunt repetate, pe termen lung, este malnutriția. Imposibilitatea sau frica de a mânca dată de disconfortul abdominal sau vărsăturile ce urmează alimentația pot duce la scădere în greutate și lipsă de vitamine și nutrienți esențiali.
Aspirația este o complicație ce poate să urmeze un episod de vărsătură. Aceasta apare mai frecvent la pacienți cu boli cronice neurologice sau la copiii mici. Conținutul vărsăturii este aspirat în plămân, iar acest pasaj poate duce la pneumonii de aspirație ce necesită tratament antibiotic intravenos în spital.
Atunci când apare senzația de greață, se recomandă evitarea mâncărurilor grase sau prăjite. Este încurajat consumul moderat de lichide reci, cu înghițituri mici. După masă se evită efortul fizic sau spălatul agresiv pe dinți, deoarece poate stimula vărsăturile.
După un episod de vărsături se recomandă repausul digestiv. Chiar și consumul de apă plată poate stimula o nouă vărsătură, motiv pentru care ideal este un repaus digestiv total pentru 4 ore, apoi reluarea consumului de lichide în cantități mici și treptat. Pentru calmarea vărsăturilor ce nu răspund la repaus se pot utiliza suplimente alimentare pe baza de ghimbir sub diferite forme (comprimate, ceai). Medicul gastroenterolog poate recomanda tratament cu Ondansetron sau Metoclopramid pentru a trata episodul acut.
Stilul de viață și dieta sunt elemente cheie pentru a preveni greața și vărsăturile. Consumul de alimente sănătoase, în porții mici, la ore regulate contribuie la reglarea tranzitului intestinal. După masă este recomandat repausul cu capul mai sus decât nivelul picioarelor.
Dacă senzația de greață a apărut, consumul de lichide în cantitate mică și progresiv poate ajuta. Apa minerală și sucurile acidulate ar trebui înlocuite de apă plată.
Greața și vărsăturile sunt simptome care pot fi provocate de numeroase afecțiuni, de aceea este indicat ca, atunci când sunt severe, persistente sau dacă sunt însoțite de alte semne și simptome care pot indica existența unor afecțiuni, pacientul să se prezinte la medic. La Spitalul Clinic SANADOR funcționează Compartimentul de Primiri Urgențe, singurul din sistemul medical privat. Persoanele cu greață și vărsături au acces la 26 linii de gardă, disponibile non-stop. Spitalul Clinic SANADOR este multidisciplinar, astfel că pacienții, adulți sau copii, au acces facil la medici de diferite specializări.
Deseori, greața și vărsăturile sunt cauzate de infecții virale sau infecții bacteriene. Medicii infecționiști de la SANADOR sunt experimentați și bine pregătiți și utilizează mijloace moderne pentru diagnosticarea afecțiunilor infecțioase. Laboratoarele SANADOR, dotate cu tehnologie ultraperformantă, asigură efectuarea de analize rapide și corecte, astfel încât pacienții să primească tratamentul adecvat, în cel mai scurt timp.
În unele cazuri de greață și vărsături, identificarea cauzei necesită investigații imagistice. La SANADOR se utilizează cea mai nouă aparatură pentru efectuarea de ecografii abdominale și endoscopie digestivă. Pentru a veni în sprijinul pacienților care necesită proceduri diagnostice la nivel digestiv, SANADOR a deschis Centrul de excelență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică SANADOR Floreasca.
Endoscopiile digestive se realizează aici cu aparatură de ultimă generație, care include turnuri endoscopice 3D 4K Olympus X1, sonde pentru toate procedurile, inclusiv ecoendoscopie, tehnologii optice avansate și programe software de îmbunătățire a rezultatelor. Dispozitivele endoscopice sunt dezinfectate complet după fiecare utilizare, grație unui sistem automatizat de sterilizare și depozitare.
Programare online
Rezultate analize
+4.021.969.969
