Ce este fractura de sacru?

Fractura de sacru constă în întreruperea continuității osului sacrum, un os în formă de triunghi, cu baza în sus, care se află în partea din spate a pelvisului, între oasele șoldului. Ultimele cinci vertebre din coloana vertebrală se îmbină pentru a forma acest os. O fractură de sacru implică, de obicei, și alte oase din pelvis și afectează ligamentele din jur. Medicii de la Secția de Ortopedie și Traumatologie a Spitalului Clinic SANADOR au experiență în tratamentul fracturilor sacrale. Vino la SANADOR!

Cel mai frecvent, o fractură sacrală apare din cauza accidentelor sau ca fractură de stres, din cauza suprasolicitării repetitive a osului, de obicei la sportivi. Cu toate acestea, persoanele în vârstă pot prezenta o fractură de os sacrum în urma unor căderi minore, mai ales dacă au osteoporoză, o densitate scăzută a oaselor. O fractură de sacrum poate provoca diverse simptome, inclusiv dureri în partea inferioară a spatelui și feselor, edem (umflare) și pierderea controlului sfincterian al intestinului și vezicii urinare. Din cauza structurilor nervoase din această zonă, fractura osului sacrum poate fi asociată cu leziuni ale nervilor, ducând la consecințe neurologice grave, motiv pentru care sunt esențiale diagnosticul și tratamentul prompt.

  • 021 9699 Apelează la SANADOR!

Tipuri de fractură sacrală

Fracturile de sacrum pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii. În funcție de riscul de deplasare al fragmentelor osoase, fractura osului sacrum poate fi stabilă, fără risc de deplasare, sau instabilă, cu risc de deplasare. De asemenea, în funcție de numărul locurilor în care s-a produs fractura, fractura poate fi simplă, cu un singur traiect, sau cominutivă, din care rezultă mai mult de 3 segmente osoase. Există o clasificare, numită clasificarea Denis, care împarte fracturile sacrale în funcție de zona în care are loc ruptura:

  • zona I – cel mai frecvent tip de fractură sacrală, de-a lungul zonei laterale, pe aripioara sacrului, rar asociată cu un impact asupra unei rădăcinilor nervoase;
  • zona II – fractură prin găurile sacrale, care asociază apariția de vezică neurogenă (disfuncția neurologică a tractului urinar inferior) și necesită intervenție chirurgicală;
  • zona III – fractură pe întregul corp sacral, cu risc foarte ridicat de leziuni neurologice.

Cauze și factori de risc pentru fractura de os sacrum

Fracturile sacrale sunt de obicei cauzate de o traumă directă a coloanei vertebrale inferioare, care poate rezulta dintr-un impact energetic ridicat. Fracturile de stres pot rezulta din suprasolicitare și încărcare persistentă asupra osului în urma activității fizice extreme la sportivii de performanță, a activităților sportive intense la persoanele neantrenate sau la persoanele în vârstă cu oase fragile, osteoporotice. Principalele cauze pentru o fractură de os sacrum includ:

  • accidentele auto;
  • căderea de la o înălțime semnificativă în cazul tinerilor;
  • căderea de la înălțime mică la persoanele în vârstă;
  • sportul extrem;
  • antrenamentul militar intens.

Principalii factori de risc pentru o fractură de sacru includ:

Semne și simptome de fractură de sacru

Majoritatea persoanelor cu fractură sacrală suferă de dureri de spate, dar alte simptome depind de tipul și severitatea leziunii. Cele mai frecvente semne și simptome sunt:

  • durere în partea inferioară a spatelui, feselor și șoldului;
  • durere în partea din față a coapsei și în zona inghinală;
  • durere persistentă de spate, care se agravează la deplasare;
  • echimoze (vânătăi) în jurul zonei sacrale;
  • edem (umflături) în jurul zonei sacrale;
  • control redus al sfincterului intestinal și/sau urinar;
  • disfuncție sexuală;
  • slăbiciune a picioarelor.

Complicațiile în fractura sacrală

Există multiple complicații într-o fractură de sacrum, cele mai frecvente incluzând:

  • infecție locală – necesită tratament cu antibiotice;
  • leziune nervoasă – cauzată în timpul intervenției chirurgicale;
  • reducere incorectă – în special în fracturile deplasate;
  • tromboză venoasă profundă (TVP) și embolie pulmonară – apare din cauza imobilizării prelungite, motiv pentru care pacienții sunt de obicei tratați profilactic cu medicamente anticoagulante;
  • ulcere de presiune (escare) – din cauza imobilizării prelungite și a pielii fragile la vârstnici, presiunea greutății pe anumite zone ale corpului poate forma ulcere cutanate.

Stabilirea diagnosticului de fractură de os sacrum

Diagnosticul de fractură sacrală se pune în urma examinării de către un medic specialist ortoped a pacientului. Această examinare cuprinde în primul rând o anamneză detaliată despre împrejurările în care s-a produs fractura, dar și factorii de risc prezenți. În al doilea rând se examinează zona sacrală prin palpare și prin observarea atentă a posibilității mișcărilor membrelor inferioare. De asemenea, se poate efectua un examen rectal pentru a verifica dacă există leziuni ale nervilor care ar afecta sfincterul anal.

Fracturile sacrale sunt dificil de diagnosticat imagistic și nu apar întotdeauna pe radiografiile de bazin. Acesta este motivul pentru care, în cele mai multe situații, se recomandă imagistică superioară, de tipul tomografiei computerizate (CT) sau imagisticii prin rezonanță magnetică (RMN), care poate decela și afectarea neurologică și implicarea altor leziuni ale pelvisului.

  • La SANADOR, investigațiile moderne asigură diagnosticarea precisă. Programează-te!

Tratamentul pentru fractura de sacru

Tratamentul pentru o fractură de sacru depinde de severitatea acesteia. O fractură izolată a sacrului cu o deplasare sub 1 cm, fără complicații neurologice, este tratată în mod normal conservator. Aceasta abordare include inițial repaus la pat și administrare de analgezice pentru a ameliora durerea, urmată de susținerea treptată a greutății, exerciții pentru a restabili flexibilitatea coloanei vertebrale inferioare și purtarea unei orteze pentru partea inferioară a spatelui. Tratamentul nechirurgical crește totuși riscul deplasării osoase și necesită monitorizare frecventă cu efectuare de radiografii repetate.

Tratamentul chirurgical se recomandă pentru fracturile cu deplasare de peste 1 cm sau cu leziuni asociate ale țesuturilor din jur. Sunt disponibile numeroase metode pentru fixarea fracturii sacrale, alegerea făcându-se în funcție de tipul de fractură și de densitatea oaselor pacientului. Se pot folosi anumite șuruburi sau plăci speciale pentru fixarea fragmentelor osoase. De asemenea, în unele situații, se pot folosi niște materiale asemănătoare adezivului pentru reconstrucția osului sacru. Când este cazul, se practică decompresia chirurgicală a nervilor, care poate crește șansele unei persoane de a recupera complet leziunile nervoase.

După o fractură sacrală, pacientul necesită recuperare ghidat de un fiziokinetoterapeut, împreună cu aplicarea locală de comprese calde sau reci, administrarea de antiinflamatoare și suplimente de calciu și vitamina D.

Diagnostic și tratament la SANADOR

Spitalul Clinic SANADOR deține echipamente imagistice de vârf, precum computerele tomograf cu 128 de slice-uri și aparatura RMN cu putere 3T, capabile să obțină imagini detaliate și clare ale osului sacru, pentru un diagnostic precis. Medicii foarte bine pregătiți identifică gradul de afectare al osului și al nervilor și aleg tratamentul potrivit.

La Spitalul Clinic SANADOR sunt realizate inclusiv intervenții chirurgicale pentru fixarea sau reconstrucția osului sacru, într-un bloc operator ultramodern. Pacienții sunt operați de medici cu pregătire înaltă, și îngrijiți la Secția ATI acreditată la cel mai înalt nivel de competență. Pentru recuperare, medicii Departamentului de medicină fizică și reabilitare al Spitalului Clinic SANADOR realizează programe de exerciții și proceduri pentru redobândirea funcțiilor afectate de factura sacrală.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR