Cauzele gazelor intestinale în exces
Sursele de gaze din intestin pot fi exogene (din exterior, prin înghițirea aerului) sau endogene (produse în tractul digestiv). Producția endogenă rezultă din descompunerea alimentelor sub acțiunea bacteriilor intestinale.
Aerofagia, adică înghițirea aerului în timpul mesei, este una dintre cele mai frecvente cauze ale flatulenței excesive. Următoarele comportamente favorizează înghițirea aerului:
- Mestecatul insuficient al alimentelor – mâncatul rapid sau înghițirea bucăților mari de alimente duce la acumularea de gaze;
- Mestecatul gumei – atunci când mestecăm gumă, înghițim mai mult aer decât în mod normal;
- Alte obiceiuri, precum vorbitul în timpul mesei, consumul băuturilor cu paiul, sorbirea băuturilor sau a supei.
Înghițirea aerului poate avea loc și în cazul pacienților cu apnee în somn, care respiră pe gură în timpul nopții. Terapia prin presiune pozitivă continuă a căile aeriene poate contribui, de asemenea, la acumularea de gaze în intestin.
Aerofagia și gazele la copiii sugari pot apărea din cauza poziției incorecte în timpul hrănirii, a utilizării suzetei sau a plânsului excesiv. Totodată, neglijarea eliminării aerului din stomac (eructația) după masă poate duce la flatulență.
Unele obiceiuri alimentare pot fi răspunzătoare de flatulență. Băuturile și alimentele care produc gaze intestinale în exces sunt:
- Leguminoasele și cruciferele, cum ar fi fasolea, lintea, năutul, mazărea, varza, broccoli, conopida și varza de Bruxelles, deoarece sunt bogate în fibre și rafinoză, un tip de carbohidrat dificil de digerat;
- Băuturile carbogazoase – apa minerală carbogazificată, sucurile acidulate, energizantele și berea obișnuită (pasteurizată);
- Alimentele îndulcite cu polioli – cum ar fi sorbitol, manitol, xilitol, eritritol, care se găsesc în guma de mestecat și dulciuri. Excesul de polioli poate cauza și diaree;
- Alimentele bogate în compuși cu sulf, precum ceapa și usturoiul;
- Băuturile și alimentele bogate în fructoză – unele sucuri din comerț, mierea, prunele, perele, smochinele, curmalele, strugurii, stafidele, sucurile stoarse de fructe, dulciuri din comerț îndulcite cu fructoză, siropuri;
- Alimentele ultraprocesate industrial – snacksuri, produse fast-food, dulciuri, semipreparate, produse gata de consum, produse de patiserie-cofetărie.
Modificarea bruscă a alimentației poate cauza flatulență. Acest lucru poate fi pus pe seama creșterii rapide și semnificative a aportului de fibre, care se găsesc în fructe, legume, leguminoase, semințe și cereale integrale. Deși fibrele sunt esențiale pentru sănătate, este recomandată o tranziție treptată de la o dietă săracă în fibre la una bogată în acești nutrienți.
Pe de altă parte, există o serie de afecțiuni care pot produce balonare și flatulență:
- Intoleranța la lactoză – cauzată de lipsa enzimei lactază, ceea ce face dificilă digestia lactozei din lapte și alte produse lactate;
- Boala celiacă sau intoleranța la gluten – pacientul nu poate digera grâul, secara, orzul și produsele derivate sau care conțin urme de gluten;
- Sindromul de intestin iritabil – pacienții au dificultăți în a digera alimente bogate în FODMAP (oligozaharide fermentabile, dizaharide, monozaharide și polioli), un tip de carbohidrați greu de digerat;
- Dezechilibrul microbiotei intestinale (disbioza) sau suprapopularea bacteriană a intestinului subțire (SIBO);
- Boli inflamatorii intestinale – boala Crohn și rectocolita ulcero-hemoragică;
- Constipație;
- Boala de reflux gastroesofagian;
- Ulcer peptic;
- Infecții intestinale, cum ar fi gastroenteritele virale sau bacteriene. Infecțiile parazitare (teniaza) sunt mai frecvente la copiii preșcolari. Astfel, flatulența la copii, apărută alături de diaree, crampe abdominale, balonare, scaune cu mucus sau grăsimi (steatoree) pot semnala o parazitoză;
- Alte afecțiuni, precum diverticulita, pancreatita, endometrioza și sindromul de dumping.
Uneori, flatulența poate fi favorizată de unele medicamente, cum ar fi laxativele, antibioticele (prin dezechilibrarea florei intestinale), unele antihipertensive, decongestionanate, antidepresive, antiinflamatoare nesteroidiene, hipocolesterolemiante.
De asemenea, este frecventă flatulența în sarcină sau după naștere, din cauza modificărilor hormonale și fiziologice care afectează digestia. Mai mult decât atât, menstruația și sindromul premenstrual pot favoriza apariția balonării și flatulenței.