Ce este fistula vaginală?

O fistulă vaginală este o comunicare anormală, asemănătoare unui tunel, care se dezvoltă în peretele vaginului, între acesta și un alt organ din vecinătate, cum ar fi vezica urinară, colonul sau rectul. Astfel, fistula vaginală permite urinei, gazelor sau materiilor fecale să ajungă în vagin.

Fistulele vaginale se pot dezvolta după o naștere naturală cu un travaliu prelungit, după o intervenție chirurgicală locală, o infecție, un cancer sau după radioterapie, prin deteriorarea țesutului din peretele vaginal și formarea unui orificiu patologic.

  • Alege SANADOR pentru diagnostic prompt și tratament modern, cu rezultate bune pe termen lung!

Există mai multe tipuri de fistule, în funcție de organul implicat, însă cel mai frecvent tip este fistula vezicovaginală, care se formează între vagin și vezica urinară. De cele mai multe ori, tratamentul necesar este o intervenție chirurgicală pentru a repara fistula vaginală.

Tipuri de fistulă vaginală

Există mai multe tipuri de fistulă vaginală, clasificate în funcție de organul cu care se formează această conexiune anormală:

  • Fistulă vezicovaginală - una dintre cele mai frecvente fistule, care reprezintă o comunicare între vagin și vezica urinară (organul care colectează urina),
  • Fistulă ureterovaginală - este un traiect neobișnuit între vagin și uretere (tuburile care transportă urina de la rinichi la vezica urinară),
  • Fistulă uretrovaginală - numită și fistulă uretrală, reprezintă comunicarea între vagin și uretră (tubul aflat în continuarea vezicii urinare, prin care se elimină urina din corp),
  • Fistulă rectovaginală - este un canal format între vagin și porțiunea terminală a intestinului gros, numit rect, care depozitează materiile fecale până la momentul eliminării,
  • Fistulă colovaginală – înseamnă prezența unui traiect anormal între vagin și intestinul gros (colon),
  • Fistulă enterovaginală - reprezintă comunicarea patologică între intestinul subțire și vagin.

Cauze și factori de risc

Cauza principală este o vascularizație insuficientă a țesutului vaginal, care determină moartea țesutului și formarea acestor comunicări anormale. Procesul de dezvoltare al fistulelor vaginale poate dura de la câteva zile până la mai mulți ani. Există situații rare, când fistula vaginală este prezentă de la naștere, caz în care poartă denumirea de fistulă vaginală congenitală.

Cele mai frecvente cauze ale fistulelor vaginale includ:

Semne și simptome în fistula vaginală

O fistulă vaginală nu provoacă de obicei durere, dar poate determina unele semne și simptome clinice specifice, în funcție de tipul fistulei. De exemplu, în cazul de fistulă uretrovaginală sau fistulă ureterovaginală, pot apărea:

Fistulele care se formează între vagin și organele sistemului digestiv, adică o fistulă rectovaginală, o fistulă colovaginală sau o fistula enterovaginală, pot cauza:

  • Durere abdominală,
  • Secreții vaginale urât mirositoare,
  • Incontinență fecală din vagin - eliminare de gaze sau materii fecale prin vagin,
  • Dispareunie,
  • ITU recurente,
  • Rectoragie - sângerare rectală,
  • Metroragie - sângerare vaginală intermenstruală, fără legătură cu ciclul menstrual.

Alte simptome care pot apărea dacă există o fistulă vaginală, indiferent de organul implicat, includ: febra, frisonul, greaţa și vărsăturile, diareea, scăderea în greutate inexplicabilă.

Posibile complicații

Fistulele vaginale pot fi deranjante din punct de vedere psihic și social, însă pot provoca și alte complicații, precum:

  • Infecții vaginale sau ale tractului urinar recurente,
  • Inflamație a pielii perineale,
  • Abces cutanat - o acumulare de țesut infectat cu puroi,
  • Fistule care recidivează sau nu se vindecă corespunzător - mai frecvent în cazul femeilor care au boala Crohn.

Diagnosticarea fistulei vaginale

Pentru diagnosticarea unei fistule vaginale este necesar un consult la medicul ginecolog. Acesta va efectua un examen clinic (tușeu rectal) al regiunii pelvine și va întreba despre istoricul medical, pentru a identifica prezența factorilor de risc pentru dezvoltarea unei fistule. Următoarea etapă în diagnostic este reprezentată de testele paraclinice, care pot cuprinde:

  • Analize de sânge – hemograma,
  • Analize de urină - sumar de urină și urocultură, pentru a căuta infecții de tract urinar,
  • Testul colorantului - presupune introducerea unui colorant în rect sau în vezica urinară și verificarea scurgerii acestuia în vagin,
  • Fistulograma - investigație care folosește raze X și un colorant radioopac introdus la nivelul unui capăt al fistulei, pentru a determina traiectul și dimensiunea acesteia,
  • Pielografia retrogradă - folosește un colorant injectabil și raze X pentru a găsi comunicări între vagin și uretere,
  • Cistoscopie - folosește un dispozitiv subțire, numit cistoscop, pentru a vizualiza interiorul vezicii urinare și al uretrei,
  • Colonoscopie - folosește un tub subțire, flexibil, cu o cameră video la capăt, pentru a vizualiza rectul și colonul,
  • Tomografia computerizată (CT) cu urogramă - vizualizează mai amănunțit vaginul și tractul urinar,
  • Imagistică prin rezonanță magnetică (RMN) pelvină - pentru a vizualiza detaliat vaginul și rectul.

Tratamentul în fistula vaginală

Tratamentul pentru fistula vaginală depinde de tipul de fistulă și de locul exact în care se află aceasta. Unele fistule se pot vindeca de la sine, însă cele mai multe cazuri necesită intervenții chirurgicale. Pentru a repara o fistulă vaginală, chirurgul poate folosi țesut al pacientei, recoltat din altă parte a corpului, țesut fabricat de laborator sau o plasă chirurgicală special concepută pentru a închide fistula.

În cazul unei fistule vezicovaginale de exemplu, chirurgul poate monta inițial un tub mic (cateter) în vezica urinară, pentru a drena urina, lăsând fistula să se vindece de la sine. De asemenea, ar putea fi recomandată folosirea unui adeziv special pentru a umple traiectul fistulei și tratament antibiotic pentru a trata o infecție locală.

În cazul unei fistule între vagin și un organ al sistemului digestiv, poate fi necesară o stomie temporară. Acest procedeu implică aducerea unui intestin la piele, la nivel abdominal, și formarea unui orificiu prin care să se elimine materiile fecale. În momentul în care fistula se vindecă, se va efectua o altă intervenție chirurgicală, pentru a repune în tranzit intestinul și pentru a închide stoma.

Diagnostic și tratament la SANADOR

La SANADOR, pacientele beneficiază de consultații ginecologice oferite de medici empatici și foarte bine pregătiți, care vor recomanda toate analizele și investigațiile necesare pentru diagnosticul rapid și corect al fistulei vaginale. Examinările RMN și CT sunt realizate cu echipamente ultraperformante, de ultimă generație, iar pielografie, cistoscopia și colonoscopia, atunci când sunt indicate, sunt efectuate în cele mai bune condiții de siguranță și confort.

Tratamentul fistulei vaginale este stabilit personalizat, în funcție de tipul fistulei și de severitatea afecțiunii. Pentru cazurile în care este necesar tratamentul chirurgical, operația este efectuată în deplină siguranță la Spitalul Clinic SANADOR, care dispune de unul dintre cele mai moderne blocuri operatorii din țară.

Echipa chirurgicală are experiență îndelungată în tratamentul afecțiunilor ginecologice, inclusiv în efectuarea de proceduri complexe, care implică reconstrucție vaginală sau urinară, asigurând astfel o bună calitate a vieții pacientei și prevenirea complicațiilor.

  • Spitalul Clinic SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR