Fistula durală arteriovenoasă

Ce este fistula durală arteriovenoasă

O fistulă durală arteriovenoasă (dAVF – dural arteriovenous fistula) este o anomalie vasculară rară caracterizată printr-o conexiune anormală (fistulă) între o arteră și o venă de la nivelul durei mater, una dintre cele 3 foițe care alcătuiesc meningele, acel înveliș protector al creierului și măduvei spinării. Pentru evaluarea și tratamentul anomaliilor vasculare, pacienții beneficiază de consultații de neurochirurgie, investigații imagistice avansate și tratamente minim invazive realizate la Spitalul Clinic SANADOR.

Watch on YouTube

Arterele sunt vase prin care circulă sânge bogat în oxigen, cu o presiune crescută, către diverse organe și țesuturi, iar venele sunt acele vase care preiau sângele dezoxigenat (cu conținut redus de oxigen) și îl transportă înapoi la inimă. Între artere și vene există artere de dimensiuni foarte mici, numite capilare, ce au rolul de a distribui fluxul sanguin de la arterele mari către organele pe care acestea le hrănesc, înainte ca sângele să intre în vene.

În mod normal, tranziția de la arterele la vene este asigurată de prezența capilarelor, însă, într-o fistulă arteriovenoasă, acest pat vascular capilar lipsește și sângele trece direct de la arteră la venă. În consecință, arterele trimit sângele cu o presiune crescută direct la nivelul venelor și sinusurilor venoase cerebrale, care pot acomoda, în mod fiziologic, sânge cu presiune joasă. Acest lucru determină creșterea presiunii la nivelul creierului și măduvei spinării, modificarea formei și dimensiunilor vaselor de la acest nivel și împiedică circulației sângelui în direcția normală. Din cauza presiunii ridicate există riscul ca aceste vase să se rupă sau să se spargă, determinând sângerări cerebrale cu potențial fatal.

Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Tipuri de fistule durale arteriovenoase

Clasificarea Borden este una dintre cele mai simple și mai folosite pentru caracterizarea fistulelor arteriovenoase durale și ia în considerare atât localizarea fistulei, cât și prezența sau absența drenajului venos cortical. Din punct de vedere anatomic, venele care vascularizează creierul se împart în:

Vene corticale (superficiale) – preiau sânge de la nivelul cortexului cerebral sau de la suprafața externă a acestuia;
Vene profunde, care preiau sângele de la nivelul structurilor profunde cerebrale;
Sinusurile venoase, în care se varsă, în final, atât sângele din venele corticale, cât și din cele profunde.

În acord cu clasificarea Borden există 3 tipuri de fistule durale arteriovenoase:

Tipul 1, clasificat ca benign – drenajul venos se realizează direct în venele meningeale sau sinusurile venose durale, cu flux anterograd (pe direcția normală de circulație a sângelui, înapoi la inimă); simptomele sunt de obicei ușoare, de tipul tinitusului (senzație de țiuit în ureche) sau cefaleei (durere de cap);
Tipul 2 – caracterizat ca agresiv; drenajul venos se realizează în sinusurile durale, însă poate fi prezent și refluxul venos cortical, adică refluxul sângelui în venele corticale, ceea ce determină creșterea presiunii venoase (hipertensiune venoasă) și, consecutiv, simptomatologie mai severă;
Tipul 3 – caracterizat, de asemenea, ca agresiv; drenajul venos se face retrograd, direct în venele corticale, determinând hipertensiune venoasă severă.

Riscul de sângerare intracraniană este crescut în cazul tipurilor 2 și 3 de fistule durale arteriovenoase, motiv pentru care acestea necesită, de obicei, terapie endovasculară sau chirurgicală.

SANADOR dispune de tehnologie medicală de ultimă generație, pentru diagnostic avansat și tratament eficient. Programează-te!

Cauze și factori de risc pentru dAVF

Cauza apariției fistulelor arteriovenoase durale nu este exact cunoscută. Majoritatea studiilor sugerează că o potențială cauză pentru apariția acestora ar putea fi reprezentată de ocluzia (blocarea) unei vene cerebrale, de exemplu printr-un tromb (cheag de sânge) la nivelul unui sinus venos dural (cel mai adesea fiind implicat sinusul transvers), ca urmare a unei intervenții chirurgicale (craniotomie) sau ca urmare a unui eveniment traumatic cerebral petrecut cu câțiva ani înainte de apariția fistulei. Pentru a trece de acest blocaj, organismul încearcă să creeze noi rute de pasaj al sângelui pentru a-l transporta de la creier înapoi la inimă prin formarea acestor conexiuni anormale, sau fistule.

Majoritatea fistulelor arteriovenoase durale apar spontan pe parcursul vieții, fiind mai degrabă dobândite decât moștenite. Cu toate acestea, există situații în care fistula durată arteriovenoasă este prezentă de la naștere (congenitale), însă afecțiunea nu este una ereditară, adică nu există riscul ca aceasta să fie moștenită mai departe de la unul dintre părinți. Cu alte cuvinte, copiii nu prezintă un risc crescut de dezvolare a unei fistule arteriovenoase durale dacă unul dintre părinți prezintă afecțiunea.

Fistulele arteriovenoase durale sunt, de altfel, entități ce apar mai des la persoanele cu vârste cuprinse între 50 și 60 de ani, bărbații fiind mai des afectați decât femeile. Cu toate acestea, fistulele arteriovenoase durale pot fi prezente la orice categorie de vârstă, inclusiv la copii. Dintre factorii asociați cu un risc crescut de dezvoltare a unor fistule arteriovenoase durale se regăsesc afecțiunile care determină un status procoagulant al sângelui (care determină creșterea coagulabilității sângelui, de exemplu deficitul de proteină C, S sau de antitrombină) sau diabetul zaharat.

Vino la SANADOR pentru investigații avansate, esențiale în stabilirea unui diagnostic rapid și precis!

Semne și simptome provocate de o fistulă durală arteriovenoasă

Simptomatologia provocată de o fistulă durală arteriovenoasă este influențată, în principal, de dimensiunea și localizarea sa, întrucât aceasta poate determina un efect important de compresie (poate apăsa) pe structurile importante ale creierului. Deși unii pacienți cu fistulă durală arteriovenoasă pot fi complet asimptomatici, alții pot prezenta, din cauza blocării drenajului venos cerebral, unul sau mai multe dintre următoarele simptome:

Tulburări de vorbire sau de limbaj;
Tinitus pulsatil (senzație de țiuit în ureche concomitentă cu pulsul arterial);
Cefalee (durere de cap);
Greață și vărsături;
Demență sau scăderea funcției cognitive, datorată compresiei cronice și a scăderii fluxului sanguin către țesutul cerebral;
Afectarea coordonării și echilibrului;
Tulburări de vedere;
Slăbiciune musculară;
Parestezii (senzație de furnicături);
Pierderi de memorie;
Dureri faciale sau la nivelul membrelor.

Pentru investigații și tratamente moderne, alege SANADOR!

Complicațiile unei fistule durale arteriovenoase

Complicațiile asociate unei fistule durale arteriovenoase pot include:

Hemoragie (sângerare) intracerebrală;
Sângerări în afara creierului, între acesta și meninge (hematom subdural sau sângerare subarahnoidiană);
Hidrocefalie – acumularea de lichid cefalorahidian datorată creșterii presiunii venoase cerebrale, care împiedică drenajul acestuia;
Edem papilar (tumefacția discului optic din cauza presiunii intracraniene ridicate);
Hipertensiune intracraniană (creșterea presiunii intracraniene);
Accident vascular cerebral;
Convulsii cerebrale.

Nu aștepta apariția complicațiilor! Vino la SANADOR!

Diagnosticul de fistulă durată arteriovenoasă

Diagnosticul de fistulă arteriovenoasă poate fi pus în urma evidențierii anomaliei la una dintre următoarele investigații de tip imagistic:

Angio-CT cerebral (angiografie cu tomografie computerizată) sau angio-RMN (angiografie prin rezonanță magnetică) – ambele sunt metode imagistice non-invazive care permit vizualizarea malformației vasculare prin administrarea unei substanțe de contrast intravenoase care opacifiază atât arterele, cât și venele; ele permit identificarea inclusiv a complicațiilor, de tipul hemoragiilor (sângerărilor) cerebrale, iar un RMN are avantajul unei rezoluții mai bune față de CT, permițând detectarea inclusiv a sângerărilor de foarte mici dimensiuni;
Angiografie (angiogramă cerebrală) – este o tehnică de diagnostic imagistic mini-invazivă ce permite vizualizarea și caracterizarea adecvată a vaselor intracerebrale sub ghidaj fluoroscopic (un tip special de raze X care permit obținerea unor imagini continue, în timp real, a structurilor radiografiate); metoda implică introducerea unui mic tub de plastic, numit cateter, la nivelul unei artere ale membrului superior sau de la nivelul coapsei, urmată de avansarea acestuia până în vasele de la nivelul gâtului; odată localizat aici, prin cateter se injectează o substanță de contrast intravascular care permite opacifierea vaselor intracerebrale, care vor fi radiografiate, ulterior, prin furnizarea de raze X, sub ghidaj fluoroscopic; imaginile astfel obținute permit caracterizarea localizării fistulei durale arteriovenoase, a formei și dimensiunilor acesteia, detalii esențiale pentru deciderea planului terapeutic.

Vino la SANADOR! Sună la 021.9699!

Tratamentul pentru fistulă durată arteriovenoasă

Decizia de tratament a unei fistulei durale arteriovenoase are la bază simpatomatologia pacientului și riscul de hipertensiune intracraniană sau de hemoragie. Fistulele arteriovenoase durale asimptomatice, de tip I au o evoluție, în majoritatea cazurilor, benignă și sunt de obicei manageriate conservator, prin monitorizare imagistică seriată.

Pacienții cu fistule arteriovenoase durale de tip II și III, care prezintă drenaj venos cortical sau care sunt intens simptomatice sunt candidați pentru intervenție, care poate fi efecuată de medicul neurochirurg sau de către medicul de radiologie intervențională. Variantele de terapie includ:

Embolizare endovasculară – procedură efectuată de către radiologul intervenționist, similară cu angiografia cerebrală, ce presupune introducerea prin cateter a unor materiale, precum bobine metalice, particule de plastic sau substanțe similare lipiciului la nivelul fistulei, în scopul blocării (închiderii) acesteia;
Chirurgie stereotactică – este o formă de radioterapie ce utilizează un fascicul de radiații foarte țintite la nivelul malformației vasculare, cu scopul formării unor cicatrici la acest nivel care vor închide, ulterior, conexiunea fistuloasă;
Intervenție neurochirurgicală – efectuată sub anestezie generală, presupune inițial craniectomie (detașarea unei părți a craniului, temporar), pentru a permite accesul în interiorul cutiei craniene; mai departe, cu ajutorul unui microscop cu putere înaltă, medicul neurochirurg deconectează fistula durală sau o închide prin plasarea unui clip din titan.

Vino la SANADOR și beneficiază de îngrijire medicală de performanță!

Diagnostic și tratament la SANADOR

Spitalul Clinic SANADOR oferă acces la servicii medicale integrate și multidisciplinare pentru diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor vasculare cerebrale. Pentru confirmarea diagnosticului, SANADOR dispune de tehnologii avansate de imagistică medicală, asigurând o evaluare precisă a afecțiunii. Echipa medicală, formată din specialiști cu vastă experiență în neurochirurgie și radiologie intervențională, utilizează tehnici avansate, pentru a asigura rezultate optime în tratarea afecțiunilor complexe.

Procedurile sunt efectuate în săli de operație dotate cu echipamente de ultimă generație, care permit intervenții minim invazive și reduc timpul de recuperare al pacienților. Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I, cu nivel de competență extinsă, din cadrul Spitalului Clinic SANADOR asigură îngrijiri optime în timpul și după intervenție la cele mai înalte standarde.

Echipa medicală monitorizează constant pacienții intervenind prompt în cazul apariției oricăror complicații. Astfel, pacienții beneficiază de un management complet și integrat al tratamentului, de la diagnostic până la recuperare, într-un mediu sigur și confortabil.

Alege SANADOR pentru servicii medicale personalizate. Programează-te la o consultație!