Evaluarea alunițelor. Când ar trebui să ne îngrijoreze o aluniță?

Există tendința de a folosi termenul de „aluniță” pentru orice leziune cutanată, indiferent dacă este vorba despre nevi pigmentari (sau melanocitari, sau nevocelulari), angioame, keratoze seboreice, papiloame sau orice altă leziune de pe suprafața pielii. În continuare, ne vom referi la nevii pigmentari ca fiind alunițe.

Watch on YouTube

Prin definiție, alunițele sunt leziuni benigne, dar există o serie de factori de risc, care pot influența evoluția unei alunițe către melanom malign (o formă agresivă de cancer de piele). Acești factori de risc sunt reprezentați de:

  • numărul mare de alunițe;
  • arsurile solare severe (mai ales dacă au survenit în copilărie și adolescență);
  • istoricul familial de melanom (crește riscul descendenților de a dezvolta melanom);
  • istoricul personal de melanom (crește riscul de a dezvolta un al doilea melanom);
  • expunerea frecventă și de lungă durată la soare sau surse artificiale de ultraviolete (cum ar fi solarul);
  • fototipul cutanat I-II (persoanele cu pielea deschisă la culoare, păr roșcat și ochi albaștri/verzi au mai puțină melanină, un pigment prezent în piele, care oferă protecție naturală împotriva radiațiilor UV);
  • imunitatea scăzută (medicație imunosupresoare de lungă durată, transplant, HIV).

De aceea, în cazul alunițelor, se pune accentul pe prevenție, prin reducerea factorilor de risc și pe depistarea timpurie a melanomului malign.

Evaluarea alunițelor la medicul dermatolog

Prima măsură este prezentarea la medicul dermatolog pentru controlul periodic al alunițelor, care include și examinarea cu dermatoscopul, un instrument care mărește de zece ori o aluniță și permite medicului vizualizarea anumitor elemente, care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Dacă totul este în regulă, medicul recomandă tuturor pacienților cu alunițe repetarea dermatoscopiei anual.


Dacă medicul identifică atipii ușoare, poate recomanda repetarea dermatoscopiei la un interval de 3-6 luni, pentru a urmări evoluția sau, dacă leziunea este suspectă, va recomanda excizia alunițelor, cu efectuarea examenului histopatologic. Această excizie este singura metoda corectă de îndepărtare a unei alunițe, pentru că permite efectuarea unor analize ulterioare, care stabilesc diagnosticul de certitudine, ceea ce nu este posibil în cazul îndepărtării aluniței cu laserul sau electrocauterul.

A doua măsură este examinarea la domiciliu a alunițelor de către pacient, care este instruit cum urmărește dacă apar modificări la nivelul alunițelor preexistente, de genul asimetrie, margini neregulate, modificări de culoare, creștere în dimensiuni, sângerare sau prurit local persistent.

De asemenea, apariția unei alunițe noi, care prezintă aspect neuniform, crește rapid în dimensiuni și arată diferit de celelalte alunițe (semnul „rățusca cea urâtă”) ridică suspiciunea unui melanom și impune prezentarea la medic într-un interval de timp cât mai scurt, pentru evaluare de specialitate.

Pentru evaluarea alunițelor este utilizată regula ABCDE (pe care o pot aplica și pacienții la domiciliu), pentru a identifica anomalii ce ridică suspiciunea de melanom.

  • Asimetrie – dacă trasam o linie prin mijlocul aluniței și cele două jumătăți nu sunt la fel.
  • Margini (border) – cu cât marginile sunt mai neregulate, cu atât riscul de melanom este mai mare.
  • Culoare – vizualizarea mai multor culori (nuanțe diferite de maro, negru, roșu, albastru, alb) poate sugera prezența unui melanom.
  • Diametru – dimensiunea mai mare de 6 mm crește riscul, dar aceste risc nu este exclus total nici la alunițele mai mici.
  • Evoluție – este criteriul cel mai important; dacă alunița își schimbă aspectul, prezintă modificări de culoare, crește în dimensiuni sau prezintă semne locale (sângerare, prurit, senzație de arsură) este o aluniță suspectă.

Recomandări

Pentru a reduce riscul de a dezvolta melanom malign, putem adopta câteva măsuri și nu este niciodată prea târziu să începem punerea lor în practică:

  • evitarea expunerii la soare în intervalul orar cu indice UV ridicat;
  • folosirea produselor de protecție solară cu SPF mai mare de 30, pe toate zonele expuse la soare, cu reaplicare la fiecare două;
  • evitarea solarului;
  • purtarea de haine adecvate, pălărie de soare cu boruri largi și ochelari de soare.

Există și câteva mituri legate de alunițe, cum ar fi refuzul de a îndepărta o aluniță, pe motiv că aceasta s-ar putea transforma în cancer, sau protejarea de soare doar a alunițelor prin aplicare de produse cu SPF, ori plasturi, sau îndepărtarea lor chirurgicală cu scopul de a le putea expune la soare ulterior (însă melanomul nu apare doar pe alunițe preexistente, ci și pe zone de piele unde nu există alunițe).

Dr. Rodica Badea, medic specialist dermato-venerologie la Clinica SANADOR Militari.
Dr. Rodica Badea este medic specialist dermato-venerologie la Clinica SANADOR Militari.

Informațiile din acest articol au fost oferite de dr. Rodica Badea, medic specialist dermato-venerologie la Clinica SANADOR Militari.

Programează-te!

Introduceți datele personale și vă vom contacta în cel mai scurt timp

SANADOR