Endometrioza

Ce este endometrioza

Endometrioza este o afecțiune ginecologică întâlnită la femeile de vârstă fertilă, care se manifestă prin creșterea anormală a unui țesut similar endometrului (învelișul uterin) în afara uterului. Astfel, țesutul endometrial poate să apară la nivelul ovarelor, trompelor uterine, colului uterin, vaginului, dar poate crește și pe vezica urinară, pe intestine sau pe alte organe, aflate la distanță. Deseori, endometrioza provoacă și infertilitate.

Vrei să afli dacă ai putea avea endometrioză? Programează-te la SANADOR pentru o consultație de ginecologie!

Țesutul endometrial este sensibil la acțiunea hormonilor feminini (în special la estrogen), de aceea simptomele se agravează în timpul menstruației, iar prin inducerea artificială a menopauzei, manifestările clinice pot fi semnificativ ameliorate sau chiar eliminate.

Watch on YouTube

Endometrioza se poate localiza genital (ovare - endometrioză ovariană, trompe uterine, ligamente uterine, col, vagin), extragenital (peritoneal, intestinal, vezical, cutanat) sau la nivelul altor organe (plămân și chiar creier). Deși este o afecțiune benignă, endometrioza poate afecta atât organele învecinate, cât si țesuturile la distanță, pe cale limfatică și sanguină.

Cauzele endometriozei

Cauza apariției endometriozei nu este complet elucidată încă, dar există mai multe teorii care încearcă să explice această afecțiune:

Teoria menstruației retrograde (evacuarea parțială de sânge menstrual și fragmente de endometru prin trompele uterine, spre abdomen, în locul căii normale, prin colul uterin, care produce și hematosalpinxul).
Teoria transformării (metaplaziei) unor celule peritoneale, care acoperă toate organele din abdomen, în celule cu aspect și funcție endometrială.
Acțiunea hormonilor secretați de ovare asupra țesutului din afara cavității uterine, pe care îl determină să se comporte asemeni endometrului uterin. Rezultă colecții sanguine, țesuturi cicatriciale și aderențe peritoneale între organele afectate.

Factori de risc pentru endometrioză

Printre factorii de risc asociați cu această afecțiune, cei mai importanți sunt cei genetici. Astfel, dacă o pacientă care prezintă semne și simptome de endometrioză are în familie rude apropiate diagnosticate cu această boală, ar trebui să se programeze la un consult genetic.

Watch on YouTube

Endometrioza este asociată atât cu creșterea nivelului de estrogen din organism, cât și cu deficiențele sistemului imunitar. Afecțiunea se manifestă mai ales la femeile cu vârste cuprinse între 25 si 40 de ani, care se regăsesc în următoarele situații:

Dacă ai factori de risc pentru endometrioză, nu amâna consultația de specialitate, chiar și în lipsa manifestărilor clinice! Programează-te la SANADOR!

Durata menstrei depășește 7 zile;
Ciclul menstrual este mai scurt de 28 de zile;
Prima menstruație a avut loc înainte de vârsta de 12 ani;
Anomalii congenitale ale colului uterin, care împiedică fluxul menstrual;
Anomalii structurale ale colului sau vaginului.

Simptomele endometriozei

Semnele și simptomele endometriozei pot varia foarte mult ca intensitate, astfel încât unele paciente nici nu știu că suferă de această boală și sunt diagnosticate întâmplător, în timpul unei ecografii transvaginale de rutină. În alte cazuri, femeile se confruntă cu simptome greu de suportat: dureri pelvine puternice și constante, menstruații foarte abundente și prelungite, dismenoree, ciclu menstrual neregulat, metroragie, uscăciune vaginală, care poate crea disconfort și durere în timpul actului sexual.

Din cauza simptomatologiei nespecifice, boala poate fi confundată deseori cu alte afecțiuni. Durerea abdominală intensă (durere pelvină) apare și în boala inflamatorie pelvină sau în chisturile ovariene, iar balonarea, greața, oboseala sau prezența sângelui în urină (hematurie) pot indica și o afecțiune digestivă sau urinară. De aceea, pentru un diagnostic corect este necesar un examen RMN cu putere 3 Tesla, care poate diferenția foarte clar între tipurile de țesuturi și structuri anatomice.

Diagnosticul de endometrioză

Pentru stabilirea diagnosticului, medicul ginecolog va realiza, în completarea anamnezei și a unui tușeu vaginal, o ecografie transvaginală, prin care va putea observa structura endometrului, dar și a ovarelor, cervixului și trompelor uterine. În acest fel, poate identifica prezența țesutului endometrial asociat altor organe pelvine.

De cele mai multe ori, în vederea stabilirii unui diagnostic de certitudine, medicul va recomanda și investigații avansate, cum ar fi o examinare prin rezonanță magnetică de pelvis sau o intervenție chirurgicală laparoscopică pentru vizualizarea leziunilor din pelvis (completată, eventual, de o biopsie.și examen histopatologic).

La SANADOR, beneficiezi de examen RMN cu putere 3 Tesla, pentru diagnosticul de certitudine al endometriozei. Programează-te!

Examenul RMN, dacă este realizat cu aparatură performantă, cu o putere 3 Tesla, oferă imagini de rezoluție înaltă, care surprind chiar și cele mai mici leziuni. De aceea, scanarea prin rezonanță magnetică este considerată, în prezent, principala metodă de investigație pentru endometrioză, fiind esențială pentru stabilirea diagnosticului diferențial.

La SANADOR, pacientele beneficiază de investigații imagistice performante pentru diagnosticul endometriozei, cu cele mai avansate echipamente RMN 3 Tesla disponibile în România – Siemens Magnetom Skyra 3T la Spitalul Clinic SANADOR și Siemens Magnetom Vida 3T în Clinica SANADOR Floreasca.

Tratamentul endometriozei

Tratamentul este stabilit în funcție de severitatea simptomelor. Atunci când boala este avansată, tratamentul vizează și prevenirea complicațiilor – chisturi ovariene, aderențe pelvine, creșterea riscului de cancer endometrial și ovarian, dificultăți de urinare sau afectarea tranzitului intestinal.

Pentru cazurile cu manifestări clinice ușoare sau moderate, tratamentul poate presupune administrarea unor medicamente simptomatice – analgezice, antiinflamatoare – sau a hormonilor (contraceptive orale) pentru suprimarea temporară a menstruației. În cazurile mai grave însă, când simptomele sunt greu de suportat, singura soluție o reprezintă intervenția chirurgicală.

În funcție de indicația chirurgicală, operația poate implica doar îndepărtarea țesutului endometrial crescut anormal și, eventual, a unei părți din organul afectat, sau, în cazurile severe și rezistente la alte soluții terapeutice, poate însemna histerectomie (care poate fi completată și cu rezecția anexelor uterine), singura metodă prin care poate fi prevenită recidiva.

În prezent, operația se poate realiza și printr-o intervenție de chirurgie robotică în ginecologie, pentru înlăturarea sau coagularea focarelor de endometrioză, completată cu suprimarea menstruației pentru 3-6 luni, pentru prevenirea recidivelor.

Chirurgie robotică pentru tratamentul endometriozei

La Spitalul Clinic SANADOR, tratamentul chirurgical al endometriozei se poate efectua și prin intervenții de chirurgie robotică, cu ajutorul sistemului robotic da Vinci Xi, care asigură rezultate bune pe termen lung și o recuperare mai rapidă a pacientei.

La Spitalul Clinic SANADOR, tratamentul chirurgical al endometriozei se poate realiza inclusiv prin intervenții de chirurgie robotică. Vino la consultație!

Datorită sistemului robotic performant, chirurgul poate să efectueze intervenții chirurgicale avansate, de mare precizie și finețe, cu protejarea structurilor anatomice învecinate. În funcție de indicațiile chirurgicale existente pentru fiecare caz în parte, medicul poate realiza incizii de mici dimensiuni, astfel încât cicatricile rezultate vor fi abia vizibile, riscul de complicații semnificativ redus, iar durata de spitalizare mai scurtă.

În prezent, chirurgia robotică este cea mai avansată formă de chirurgie. Spre deosebire de laparoscopie, tehnica robotică permite intervenții mult mai sigure și precise, instrumentele robotice asigurând o procedură chirurgicală mai eficientă și o vedere tridimensională, mult mărită, a câmpului operator. În plus, rata de conversie la chirurgia clasică, deschisă, este mai mică în cazul procedurilor robotice, comparativ cu tehnica laparoscopică.