Endocardita

Ce este endocardita?

Endocardita este o afecțiune rară, potențial fatală, a endocardului – țesutul care căptușește cavitățile inimii. Boala este provocată de infecția cu bacterii, fungi sau alte microorganisme care ajung la nivelul inimii, iar în lipsa unui tratament de urgență, valvele cardiace pot fi distruse.

• 
  Vino la SANADOR pentru un consult de cardiologie și investigații medicale complete!

Endocardita infecțioasă determină inflamația endocardului și creșterea unor vegetații la nivelul valvelor, care produc toxine ce afectează țesutul cardiac și pot produce mici orificii, prin care infecția se extinde de la inimă spre întregul organism. Astfel, pot să apară complicații severe, precum nefrita, septicemia, insuficiența aortică, insuficiența valvei pulmonare sau aritmia.

Tipuri de endocardită infecțioasă

Endocardita infecțioasă este clasificată în endocardită bacteriană acută și subacută (sau cronică). Forma acută este provocată de obicei de infecția cu stafilococi sau streptococi. De asemenea, există endocardită provocată de infecția cu fungi (Candida albicans, Histoplasma capsulatum sau infecție cu Aspergillus), acest tip fiind însă mai rar. Alte microorganisme care pot provoca endocardită sunt virusurile, protozoarele și viermii (helminți).

Cauze și factori de risc pentru endocardita infecțioasă

Endocardita infecțioasă apare atunci când bacteriile sau alți germeni pătrund în sânge și astfel ajung la inimă, unde încep să distrugă țesutul cardiac. Există mai mulți factori de risc, care favorizează apariția unei infecții la nivelul inimii:

• Vârsta – afecțiunea este mai întâlnită la persoanele care au peste 60 de ani;
• Malformații cardiace congenitale (defect septal ventricular);
• Afectare anterioară a valvelor inimii, ca urmare a febrei reumatice, ca în prolapsul de valvă mitrală, de exemplu;
• Intervenții pentru montarea unor dispozitive cardiace implantabile, precum stimulatorul cardiac sau defibrilatorul cardiac;
• Sistem imunitar foarte slăbit;
• Cardiomiopatie hipertrofică;
• Infecții bacteriene (spre exemplu, ornitoză, bruceloză),
• Infecții ale gingiilor sau proceduri stomatologice care produc sângerare și astfel bacteriile din cavitatea bucală pătrund în sânge și ajung la inimă.

Semne și simptome de endocardită

În primul stadiu al infecției, endocardita se manifestă asemănător unei gripe, prin febră sau sindrom febril prelungit, frisoane, dureri de cap și dureri articulare sau musculare. Pe măsură ce boala avansează, iar valvele inimii sunt afectate și circulația sângelui obstrucționată, încep să apară dificultăți de respirație, umflarea picioarelor sau a abdomenului, transpirații nocturne și un murmur cardiac specific, care poate fi auzit în timpul consultației cu stetoscopul.

• 
  Spitalul Clinic SANADOR pune la dispoziția pacienților toate investigațiile medicale necesare pentru diagnosticul rapid și precis al afecțiunilor cardiovasculare! Programează-te!

Alte semne și simptome ale endocarditei infecțioase pot include:

• Iritații inexplicabile apărute la nivelul pielii;
• Pierderea poftei de mâncare;
• Scăderea în greutate;
• Greață, vărsături și diaree;
• Tuse persistentă;
• Apariția unor pete roșii sau maronii pe tălpi sau în palme (leziuni Janeway);
• Hiperpigmentarea pielii pe vârful degetelor și formarea unor noduli dureroși.

De îndată ce apar aceste manifestări clinice, pacientul trebuie să se prezinte la o consultație de cardiologie, pentru stabilirea diagnosticului și administrarea cât mai rapidă a tratamentului potrivit. În lipsa unei intervenții prompte, se poate ajunge la embolie pulmonară, la insuficiență cardiacă sau la accident vascular cerebral.

Diagnosticul endocarditei infecțioase

După consultul de specialitate, medicul cardiolog va recomanda mai multe analize de sânge și investigații imagistice specifice, care pot identifica inflamația și infecția de la nivelul inimii. Astfel, pentru diagnosticarea endocarditei sunt indicate:

• Ecocardiografia - o ecocardiografie transtoracică poate arăta existența unor vegetații în zona valvelor cardiace, a unor orificii sau a altor semne de afectare cardiacă (stenoze sau regurgitare). Ecografia cardiacă se poate realiza prin poziționarea sondei ecografului pe toracele pacientului, sau ecocardiografie transesofagiană. Uneori, poate fi indicată o ecocardiografie cu substanță de contrast cu pasaj transpulmonar.
• Tomografia computerizată arată dacă există o infecție în organism, localizând cu precizie eventualele abcese.
• Examenul RMN este o altă investigație imagistică performantă care poate identifica semnele infecției produse de endocardită.
• PET-CT este o investigație de medicină nucleară care poate fi recomandată pentru un diagnostic avansat al endocarditei, localizând foarte clar infecția.

Tratamentul pentru endocardită

Tratamentul va fi indicat numai după stabilirea cu certitudine a tipului de endocardită de care suferă pacientul. Astfel, pentru endocardita bacteriană se prescrie un tratament cu antibiotice, administrat pentru început în spital, sub atentă supraveghere medicală, apoi pacientul poate continua medicația acasă, după ameliorarea manifestărilor clinice și după externare.

Este esențial ca tratamentul să fie luat corect, pe durata și în forma prescrisă de medic, pentru a preveni recidivarea infecției. În cazul în care endocardita este provocată de o infecție cu fungi, medicul va prescrie o medicație antifungică, tratamentul fiind tot de lungă durată.

• 
  La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții cu afecțiuni cardiovasculare severe au acces la intervenții chirurgicale performante, realizate inclusiv prin proceduri minim invazive! Programează-te!

Dacă infecția a produs deja o afectare serioasă a valvelor inimii, poate fi necesară o intervenție de chirurgie cardiovasculară. Procedurile pot fi de mai multe feluri, în funcție de tipul și de gradul de afectare cardiacă. Astfel, tratamentul chirurgical poate presupune:

• Drenarea abceselor apărute în mușchiul cardiac și repararea unor eventuale fistule formate.
• Repararea valvei cardiace distruse - dacă infecția a provocat insuficiență tricuspidiană, atunci este necesară repararea sau înlocuirea valvei tricuspidiene.
• Protezarea valvulară, care se poate realiza printr-o operație pe cord deschis, sau minim invaziv, atunci când pacientul nu poate suporta o intervenție pe cord deschis. În acest caz, echipa medicală poate realiza o procedură modernă de cardiologie intervențională, numită implantarea transcateter a valvei aortice (TAVI). Intervenția se realizează prin abord endovascular, transcateter, astfel încât durata de spitalizare este redusă, riscurile de complicații semnificativ mai mici, iar recuperarea pacientului este mai rapidă și mai ușoară. Implantarea transcateter a valvei aortice este indicată în cazul stenozelor aortice severe, care necesită înlocuirea valvei afectate, atunci când nu mai este posibilă repararea acesteia.

De asemenea, intervenția chirurgicală poate fi singurul tratament eficient atunci când endocardita este provocată de o infecție fungică sau de o infecție bacteriană foarte persistentă, imposibil de eliminat.

Programează-te!